FOREVER.....TIMISOARA

In fiece Decembrie, ne aducem aminte
De Ei
Eroii de legenda, Eroii de poveste...
Suflete-Lumina care ne zambesc
printre stele
Ei - cei ce au simtit Libertatea
mai puternic ca noi, imbracandu-se cu ea,
Ei - cei care ne-au aratat ca moartea
nu-i de neinvins,
Ei care, acum, ne reamintesc
cum sa traim...

(aleaN / 2008, Decembrie, 18)

copyright 2008

You make me feel brand new

My love
I'll never find the words, my love
To tell you how I feel, my love
More words could't explain
Precious love
You held my life within your hands
Created everything I am
Taught me how to live again

My love
Whenever I was insecure
You built me up and make me sure
You gave me pride back to me
Precious friend
With you I'll always have a friend
You're someone who I can depend
To walk a path that never ends

Without you
My life has no meaning or rhyme
Like notes to a song out of time
How can I repay
You for having faith in me

(Simply Red)

Rugaciune,
de Ana Blandiana

Sa stau culcata-n zapada
Cu bratele larg desfacute,
Inchipuind o nespus de frumoasa
Cruce de somn
Dinadins,
Pe care doar ingerii ar merita
Sa se rastigneasca
Pentru pacate facute
In paradis.
Alb fara margini
Si liniste neinceputa,
Nori destramati in flori
Troienindu-ma lin,
In timp ce lacrimi fierbinti
Se nasc sub pleoapele-nchise
Si-ngheata nainte de-a curge
Din vise.
Amin.

La cules ingeri,
de Ana Blandiana

...Din cand in cand
Un pocnet infundat
Ca la caderea
Unui fruct in iarba.
Cum trece timpul !
S-au copt si-au inceput sa cada
Ingerii:
S-a facut toamna si-n cer...

EROII NU MOR NICIODATA !

IN MEMORIAM,
de Ana Blandiana

Cum va fi vantul
In stare
Sa scuture stelele
Toamna;
Cum va fi toamna
In stare
Sa ofileasca astrii
In cer;
Cum va fi cerul
In stare
Sa se clatine
De trecerea timpului
Si sa cada in bot;
Cum va fi timpul
In stare
Sa treaca
De tot?

Remember

"Pardon me,
Have you got the time
To let me say hello.
Couldn't help but see
That you look like a lady I used to know
A long time ago.

It's hard to believe
That I held her up
And then she let me down.
Someone's sayin' to me
That she broke my heart and left me
Spinnin' round and round and round.

Remember the time we spent together.
Remember the days I dreamt forever.
Remember the night we stayed together.
Whatever I do I still remember."

(Bryan Adams)

I will love again,
by Lara Fabian

"Did I ever tell you how you live in me?
Every waking moment, even in my dreams
And if all this talk is crazy
And you don't know what I mean
Does it really matter just as long as I believe?

I will love again
Though my heart is breaking I will love again
Stronger than before, I will love again
Even if it takes a lifetime to get over you
Heaven only knows, I will love again

People never tell you the way they truly feel
I would die for you gladly, if I knew it was for real
So if all this talk sounds crazy
And the words don't come out right
Does it really matter if it gets me trough this night?

If I'm true to myself
Nobody else can take the place of you
But I've got to move on
Tell me what else can I do?

I will love again
Though my heart is breaking I will love again
Stronger than before, I will love again
Even if it takes a lifetime to get over you
Heaven only knows, I will love again."

Say you, say me
by Lionel Richie


"Say you, say me
Say it for always, that's the way it should be
Say you, say me
Say it together, naturally

I had a dream I had an awesome dream
People in the park playing games in the dark
And that they played was a masquerade
And from behind of walls of doubt a voice was crying out

As we go down life's lonesome highway
Seems the hardest thing to do is to find a friend or two
A helping hand - some one who understands
That when you fell you've lost your way
You've got some one there to say I'll show you

So you think you know the answers - oh no
'cause the whole world has got you dansing
That's right - I'm telling you
It's time to start believing- oh yes
Believing who you are - you are a shining star."

Si daca...
de Mihai Eminescu

"Si daca ramuri bat in geam
Si se cutremur plopii,
E ca in minte sa te am
Si-ncet sa te apropii.

Si daca stele bat in lac
Adancu-i luminandu-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Inseninandu-mi gandul.

Si daca norii desi se duc
De iese-n luciu luna,
E ca aminte sa-mi aduc
De tine-ntotdeauna."

Sa tin inca odata,
de Mihai Eminescu

"Sa tin inca o data
Manuta ta la piept
Si-n ochii tai sa caut
Intrebator si drept.
O stransa-mbratisare -
Vis dureros de foc -
S-apoi sa plec in lume
Copil far' de noroc.

Sa nu se mai aleaga
De viata mea nimic,
Sa mor uitat de oameni
E soarta ce-mi prezic."

Einsteiniene...

Pentru Iko,

"Coincidenta e felul lui Dumnezeu de a ramane anonim."

"Pune mana pe o soba fierbinte un minut si ti se va parea o ora. Stai cu o fata frumoasa o ora si ti se va parea un minut. Asta e relativitatea."

"Cea mai frumoasa si mai profunda traire omeneasca este misterul."
(Albert Einstein)

Cine dintre noi,
de Ana Blandiana

"Cand pleci
Nu stiu care dintre noi a plecat,
Cand intind mana
Nu stiu daca nu ma caut
Pe mine,
Cand iti spun: te iubesc,
Nu stiu daca nu mie imi spun
Si mi se face rusine.
Odinioara
Stiam cum arati,
Erai
Nespus de inalt si de subtire,
Stiam de unde-ncepi,
Si unde ma sfarsesc,
Iti gaseam usor
Buzele, gatul,
Clavicula dulce,
Umarul copilaresc.
De mult, imi amintesc,
Eram doi,
tin minte cum ne tineam de mana...
Cine-a fost infrant dintre noi?
Cine-a putut sa ramana?
Singurul trup este al tau
Sau al meu?
Si mi-e atat de dor
De cine?
Numai tacand,
Cu ochii-nchisi, cu dintii stransi,
Mai pot sa te distrug
Cu greu
In mine."

Vienna Magic....

Sub inaltul patronaj al Ambasadei Austriei la Bucuresti.....

Luni, 8 decembrie, ora 20:00, la Sala Palatului
Va concerta celebra "Johann Strauss Ensemble" avandu-l la pupitrul dirijoral pe
Russell McGregor

Director artistic: Erich Buchman
Invitati de onoare: Soprana - Romana Beutel
Bariton - Michael Havlicek

www.johannstraussensemble.at

Scoica,
de Lucian Blaga

"C-un zambet indraznet privesc in mine
si inima
mi-o prind in mana. Tremurand
imi strang comoara la ureche si ascult.
Imi pare
ca tin in maini o scoica
in care
prelung si neinteles
rasuna zvonul unei mari necunoscute.

O, voi ajunge, voi ajunge
vreodata pe malul
acelei mari, pe care azi
o simt,
dar nu o vad?"

Mi-astept amurgul,
de Lucian Blaga


"In bolta instelata-mi scald privirea -
si stiu ca si eu port
in suflet stele multe, multe
si cai lactee
minunile-ntunericului.
Dra nu le vad,
am prea mult soare-n mine
de-aceea nu le vad.
Astept sa imi apuna ziua
si zarea mea pleoapa sa-si inchida,
mi-astept amurgul, noaptea si durerea,
sa mi se-ntunece tot cerul
si sa rasara-n mine stelele,
stelele mele,
pe care niciodata
nu le-am vazut."

Amurg de toamna,
de Lucian Blaga


"Din varf de munti amurgul sufla
cu buze rosii
in spuza unor nori
si-atata
jaraticul ascuns
sub valul lor subtire de cenusa.

O raza
ce vine goana din apus
si-aduna aripile si se lasa tremurand
pe-o frunza:
dar prea e grea povara -
si frunza cade.

O, sufletul !
Sa mi-l ascund mai bine-n piept
si mai adanc,
sa nu-l ajunga nici o raza de lumina:
s-ar prabusi."

Inima

"Bate, si eu stiu ca bate, si vreau eu sa bata.
Bate si-o aud intruna si nu mai vreau sa bata
De fiecare data, ca-ntaia data.
De fiecare data, ca ultima data.
N-are culoare, n-are, ca miezul de piatra,
ca miezul pietrei, de-ar batea miezul de
piatra.
Nimeni n-a vazut-o nicioadata.
Mint ce-i care spun c-au vazut-o vreodata...
Ea bate, si eu stiu ca bate, si vreau eu sa
bata.
O aud intruna, pana nu mai vreau sa bata.
Dar auzul meu si ea sunt doar o bucata,
un singur bloc de piatra nedespicata."

(Nichita Stanescu)

One way wind, one way wind
Are you trying to blow my mind
One way wind, one way wind
Is she her that I hope to find
Why you blow the colds everyday
Tell me what are you trying to say

No I don't know all about you
And maybe I never will
But I do know every word of
Our talking upon the hill
And whenever I will see you
For maybe one more time
I'm sure I'll get the answer that
the wind has still in mind.

(One way wind - The Cats)

Dragostea - singurul lucru care conteaza

Chiar daca vi s-ar parea banal acest titlu, ori desuet, poate lipsit de esenta pentru unii sau inutil de comentat, el este plin de intelesuri, profund si cat se poate de actual. Traim intr-o lume interesanta si, totodata, interesata. De fel de fel de lucruri... Fiecare dintre noi, calator pe drumurile vietii, primeste un ticket, pentru acest voiaj unic, impanzit cu numeroase statii de tranzit, fascinant si plin de mistere si situatii, mai mult sau mai putin, anticipate. Am spus ca suntem niste calatori, pentru ca de cand ne nastem, calatorim spre destinatii, unele cunoscute, devenite aproape familiare, altele abia asteptand sa fie descoperite si cucerite, de spiritele noastre, aflate mereu in starea initiala, caracteristica novicilor, de descoperire si de invatare. Pentru ca, toata viata asta facem, descoperim si invatam. In calatoria aceasta, ne petrecem trecerile pana la statia ultima alaturi de alti calatori, iar pentru ca voiajul, sa fie cat mai interesant si plin de invataminte si farmec, nu il putem realiza solitari de cei de langa noi. Daca o facem in acest fel ne vom simti si mai singuri decat am fost.

"Liantul" care ne conecteaza unii de altii, care leaga un spirit de celalalt este dragostea. Ea este singurul lucru care conteaza. Putem avea in viata multe cuceriri, putem atinge piscuri, putem modela destine, putem strabate aceasta lume dintr-un colt in altul, dar daca o vom face solitar, fara a ne uita in jurul nostru, fara a pune pasiune si dragoste in inimile care se apropie de noi, care se deschid noua, totul nu este decat un palmares, poate greu de atins de catre unii dintre noi, dar doar atat...Un palmares si nimic mai mult !

Dragostea, sentimentul ce uneste inimi, cladeste si uneste destine, este unicul lucru care conteaza in voiajul nostru. Restul este un amalgam de amanunte lipsite de importanta. Esenta Vietii este Dragostea. Puterea ei sta nu in farmec personal, nu in suprematii aberante, ci in simplitate. Da, ati citit bine, in simplitate. Dragostea nu poate fi complicata, nu se acopera de subterfugii, de platose, de glorii trecatoare. E simpla, doar atat !

Cel mai frumos lucru, in calatoria noastra, este de a impartasi acest sentiment si celor din jurul tau, de a-i invata la randul lor s-o imparta cu altii, caci ea se doreste cunoscuta tuturor fiintelor umane. Dragostea din noi poate prinde contur sub diverse forme, si-si arata puterea sa, in fapt, prin "amanunte" esentiale, de la un simplu gest, la un suras ori o vorba inteleapta.

Dragostea de aproapele nu costa nimic, e imuna in a acumula "putere", caci ea, in sine, este o forta, o stare launtrica ce poate "misca munti", doar printr-un simplu gest, o simpla intindere de mana...

Nopti fracturate,
de aleaN


Noptile-mi sunt reci
si tulburi
Suflet fara de pereche
Cautand cu disperare
Neintelesuri vechi de-un secol
Ecuatii fara numar,
in reactii nanometre
Doruri prinse si-mplinite
sau atomi fara pereche...


(Bucuresti, Dec. 02, 2008)

Pentru Iko,

Gand...,
de aleaN


Pe un Rimbaud, l-am invatat
doar in particular.
Pe tine, te-am citit, in viata.
Scriai si...scrii sentimental.


(Bucuresti, Dec. 02, 2008)

Fir de poveste...(finished)

Motto: "Omul a devenit pacatos cautandu-se pe sine si a devenit nefericit gasindu-se." (O. Paler, Mitologii subiective).

...precum firul Ariadnei care-si deapana rostul si intelesul lui, asa m-am gandit si eu, sa va spun o poveste. Dar nu o poveste oarecare, ci una destinata oamenilor mari. Desi povestile sunt adresate mai ales celor mici si sunt creatii in care abunda elemente specifice imaginarului, fantasticului, fabulosului, nici aceasta poveste nu va fi lipsita de ele, cu unele mici rezerve. Povestea mea este, totusi, o istorisire reala, vie, in care personajele ei, chiar daca au nume fictive, sunt fapturi umane reale, nu printi ori printese, Feti-Frumosi ori balauri cu puteri supraomenesti. Personajele sunt oameni...Oameni cu vise, cu sperante si cu suflete pline de Dragoste. Atat de pline de ea incat sunt sigur ca povestea pe care o voi spune va va umple inimile, spiritele, casele si...toate lucrurile care va-nconjoara. Si, mai mult decat atat, va va invata ceva. Sa descoperiti toate "fatetele" acestui "giuvaer" care este Dragostea. Am sa va spun un secret - si, astfel, veti intelege de ce firul dragostei, firul de poveste... nu se va putea rupe niciodata. Acest giuvaer nu este unul oarecare, ci unul foarte special, fiindca fiecare dintre noi este o fiinta speciala. Fatetele lui sunt precum petalele fine ale rozelor, parfumate, in al caror parfum se aduna dorinte, sperante, intelepciune, loialitate, prietenie, daruire, curaj, credinta. Dar, mai ales, loialitate. E un parfum in care esentele sunt perfect dozate, un parfum a carui formula este ideala, si pentru a carei aflare s-ar bate toti Kenzo-(i), Ungari sau Coco-Chanell(i) din lume... Dar, paradoxul face ca acest giuvaer cu a sa structura chimica neobisnuita, nedescoperita inca, nu trebuie cautat foarte departe. Mai mult decat atat, el nu are pret, nu e de vanzare, se afla in cantitate nelimitata si...aproape pentru toata lumea. Trebuie doar descoperit in ...noi.

Dar sa reinnod firul....memoriei si sa incepem povestea...

A fost odata...pentru ca, trebuie sa fi fost, ca sa va povestesc... o frumoasa femeie cu un nume plin de mister, un nume dulce-aromat care tradus inseamna mere coapte, cu iz de scortisoara si miere de albine. Michiko, caci despre ea este vorba, era cunoscuta si alintata de toti simplu, Iko. Se nascuse intr-un mic orasel aflat la poalele muntelui Agatayo, intr-un taram de vis, mai exact, intr-o vale inconjurata, de paduri seculare de artar, de pin si de brad, ca intr-o fortareata. Oraselul gazduia oameni cu suflet primitor si cald ce-si construira casele ca stalurile dintr-o sala de concert, unele langa altele, de-a lungul drumului care lega cei doi versanti muntosi, si care continua serpuitor spre zonele mai populate, aflate de partea cealalta a muntilor.

Iko era de o frumusete aproape nepamanteana, serafica. Ochii mari, stelari, de culoarea lemnului de nuc, cu reflexii de caramiziu si ocru, ca frunzele-n apus de toamna, se pierdeau mai tot timpul inspre inaltul crestelor si azuriul cerului. Erau doi ochi calzi, gingasi, ce nu se sfiau sa descopere lumea, oamenii, culorile, formele, viata in toata splendoarea ei. Frumusetea si distinctia chipului erau intregite de sprancenele ample, frumos arcuite, de fruntea inalta, mereu ganditoare, de nasul drept si gura cu buze seducatoare, ca doua petale de trandafir. Parul, in culoarea carbunelui aprins, i se incolacea suav pe gatul fin, coborandu-i pe umeri, ca doua suvoaie repezi de munte.

Desi matura, Iko nu-si pierduse din inocenta specifica tinerilor, fiind mai mereu curioasa si dornica sa-si dezvolte calitatile, dar si sa se redescopera pe sine mai bine.

Intr-o frumoasa zi a lui florar, cand tot universul parca isi programase sa deschida inimile oamenilor micului orasel, pentru a se bucura de coloritul, formele si parfumul vegetatiei, Iko statea in pridvorul casei, plin cu muscate, nemiscata si ingandurata. Descoperise ca era trista.

Devenise, brusc, constienta de starea ei. Isi privi sufletul, ca si cum ar fi privit in ochiul lucitor de apa de pe fundul fantanii, si descoperi ca e gol. Desi, afisa o mina fericita, atunci cand se afla la bratul sotului ei, Ashito, la seratele ori intalnirile cu diferiti designeri, se simtea totusi straniu. Acum, aflase. Cu toate ca nu-si putea explica ce se intamplase cu ea, brusc, in acea zi de mai, descoperi cauza starilor ei sufletesti prin care trecuse de cateva luni. Se gandi ca dragostea o parasise, ca nu avea altceva de facut, decat sa caute sa o regaseasca. Dar, unde ? Ca designer avea o sumedenie de relatii, de prieteni. Isi putea chiar intreba colegele de suflet. Trebuia, neaparat, sa gaseasca o solutie. Nu-si putea, nicicand, inchipui ca nu o va gasi. Ea, Iko, creatorul de frumos, creatorul in esenta, femeia-corticala, gandea acum analitic. Crezuse, pana nu demult, ca totul e o gluma, un lucru care nu i se putea intampla ei. Crezuse ca-i doar o iluzie. O stare trecatoare de apatie sentimentala, cand cauti cu disperare sa-ti creezi o oaza in care sa te retragi, doar pentru tine, doar tu cu eul tau, facand abstractie de partenerul de viata, de cel care cu siguranta te va intelege, daca-i vei vorbi. Iko uitase acest aspect sau poate il ignorase voit. Esenta dragostei ei ii scapase din inima. Simti cum parfumul dragostei de Ashito se evapora cu fiecare zi ce trecea, departe de el. Cauta dragostea si nu o gasea...Inca. Isi reciti sufletul, ca si cand ar fi savurat paginile romanului de dragoste preferat, si observa ca dragostea putea fi castagata. Nu dorea sa o cerseasca. Dar putea sa o castige, daruind-o. Intr-o fractiune de secunda isi aminti de Amatoshi, cel mai celebru arhitect al momentului, dar si unul dintre prietenii ei. Este adevarat, nu dintre cei foarte apropiati. Se cunoscusera in urma cu patru ani la o bienala de arhitectura, la Venetia, si de atunci, nu-si mai vorbisera, decat foarte rar. Nu-si inchipui ca gandul si, apoi, reactia sub impulsul emotiei, o va indrepta spre o fundatura. Gresi, din nou. Dragostea trebuia daruita, dar nu oricum si oricui, ci cui ii era necesara....

Se gandi sa-l sune si sa-i vorbeasca. Pentru moment ezita. Nu-si aduse aminte foarte bine cum arata si nici daca-si schimbase vocea, cu toate ca discutase cu el, de cateva ori, in toti acesti ani. Il suna. La capatul celalalt al firului ii raspunse o voce calda, masculina, aproape cunoscuta. Era el ! Isi reaminti pentru ce dorise sa-l sune si-si continua jocul, pe care-l inchipuise mai demult.

In urmatoarele luni, Amatoshi ii devenise lui Iko aproape familiar si reusi, in scurt timp, sa-i sadeasca in inima samburii dorintei. In acest timp, arhitectul nu aflase mai nimic despre intentiile ei, insa foarte atras de Iko, intr-o frumoasa zi de inceput de iarna, ii ceru un raspuns explicit la o intrebare care-l macinase in interiorul sufletului. Intui ca ceva nu e in regula ! Se intreba, era oare casatorita? Jocul seductiei mai continua cateva zile, perioada care pentru Amatashi insemna ani...

Intr-o seara, pe cand se afla la plansa de lucru, schitand pantecele unui yacht, arhitectul simti ca tremura. Simti, din instinct, ca ceva o sa se intample, dar nu stia ce ! Iesi brusc din starea de visare care-l cuprinse, la auzul soneriei mobilului. Dupa cateva replici cu Iko, aflase. Cazu deprimat pe un scaun. Jocul luase sfarsit.

..........

Fiindca nu-i statea in fire sa nu reactioneze in vreun fel, Amatoshi se gandi sa vorbeasca din nou cu Iko. Lua telefonul, forma numarul si astepta glasul ei in receptor... O iubea prea mult pentru a nu o face sa inteleaga unde gresise... O saruta din nou in gand, asa cum obisnuia mereu, si se simti fericit... Reusise sa o faca sa iubeasca din nou, era din nou ea, cea care il fascinase de la inceput. Era, realmente, fericit...

Avertisment !!

Personajele istorisirii au nume fictive, orice posibila asemanare cu realitatea fiind o simpla coincidenta. Relatarea cuprinde un amestec de ipostaze si situatii reale si imaginare.

@copyright Alexandru Radut ( Bucuresti, 2008, Nov. 29). Toate drepturile legale privind publicarea, copierea, redactarea acestui material apartin in totalitate autorului. Incalcarea lor atrage dupa sine rigorile legii.

Ruga

Astept ninsoarea ca pe-o binecuvantare,
Sa imi hraneasca toata zbaterea sufletului.
Fulgii albi - miliarde de clipe
preschimbate-n izvoare,
Sa se-adune in Dunarea inimii
secata de soare.

Sigur vor veni si apele Doftanei, si ale Telegai,
si ale Prahovei
Sa ma vindece de absurduri.

aleaN
(Buc., Dec.02, 2008, 15:56)

copyright 2008

Confesiune

Am trait frumos si curat
Dar am gresit pentru-o secunda
Cand am crezut ca am aflat
Iubirea, pururea fecunda.



aleaN
(Nov.30, 2008)

Intrebari...

Te rog, sa-mi spui, cu ce-am gresit?
Cand ti-am cerut sa te cunosc
Stiu, poate, nu mai are rost
Dar, te intreb, cu ce-am gresit?

Ma mint si-as vrea sa fie-asa,
Sa am dreptate, sa mai sper
Nu vreau decat atat sa-ti cer
Sa-mi spui, daca mai poate fi ceva?

aleaN
(Nov. 30, 2008)

"Daca o idee nu este stupida, nu este nici o speranta pentru ea." - A. Einstein

Speranta

E bine sa fii bun
pana la capat
Chiar daca toti iti vor sopti
Ca-n asta lume nu se poate
Decat siret si crud sa fii.

Nu pot sa ma gandesc, altfel
Si sufar inca dupa tine
Chiar daca, poate, vei zambi:)
Si zilele-ti vor fi senine.

Nu pot sa cred ca n-ai putut
Sa-mi spui ca "N-are rost, stii bine !"
Pierdut sunt, Doamne, in pustiu
Ajuta-ma, sa-l trec din mine.

Inca mai sper ca am visat
Ca totu-i doar o-nchipuire
Am asteptat un veac si inc-un an
Si pot s-astept si-o vesnicie.

aleaN
(Nov. 29/30, 2008)

copyright 2008

Sunt inca-n zbor...

Sunt inca-n zbor,
dar mi-am ranit putin o aripa...
Crezusem ca pot cuceri creasta,
insa, intr-o secunda, am cazut
in capcana -
Sufletului nu i-am putut ascunde
Adevarul; mi-a spus ca, poate,
m-am inselat atunci...
Acum,
i-am raspuns ca, oricum, sperantei
nu-i trebuie verdicte.
Ea este vie si inca....zboara,
Trebuie doar sa planez catre ea.

aleaN
(Bucuresti, Nov.29/30, 2008)

Nu stiu...

Nici nu mai stiu cum
sa iubesc,
Nu mai cunosc o alta
cale,
Inebunesc si ma sfarsesc,
mereu -
In agonii sentimentale.

Ma-ntreb de ce ma las purtat
de vise si cuvinte goale,
Si, oare, ce am insemnat
in tine, frumoasa fata calatoare...

Eu nu mai stiu
sa mai iubesc,
Am obosit
sa caut calea,
Raman cu jocul ne-nteles
si sarutarile...verbale.

aleaN
(Nov. 29/30, 2008)

copyright 2008

Abis launtric

Nu mai cred sarutarile
nici florile nu le mai cred
nu mai simt nici pasii
nici marea n-o mai cred

Pentru o secunda, pentr-un veac
am sa ma-nec in amintiri
nici nu mai stiu ce sa mai cred
un basm sau un tratat de ...vin !

(Bucuresti, Nov. 28/29, 2008)

copyright 2008

Nu am crezut...

Nu am crezut ca pot sa sufar, intr-atat,
ca inima-mi se va-ntrista,
dar, dragostea, cu viclesug,
a uneltit sa fie-asa.

Destinul sau prostia mea
de-a neintelege "intelesuri"
ma fac si azi, si pururea
sa cred ca vad lumina-n intuneric

Rima-nu cred ca va putea
sa se revolte-n aste versuri
Doar trista inima-mi va sta
sa judece neintelesuri.

aleaN
(Bucuresti, Nov. 28/29, 2008)

copyright 2008

Ma crezi...

Oare, ma crezi ca n-am mintit,
cand iti spuneam ca te iubesc.
Oare, ma crezi ca n-am trisat,
si ca am vrut sa ma visezi.
Ma crezi ca am fost un-inocent,
ca nu am vrut decat sa simti,
ce pot sa simt si eu.
La fel.
Iubirea pastelata
cu...dorinti.

aleaN
(Bucuresti, Nov. 28/29, 2008)

copyright 2008

Plang si...

...lacrima-mi soarbe tot
sufletul.
E doar una - concentrata
in ganduri.
In vise, poate ca nasteam
oceane, si mari, si-Afrodite,
dar realitatea m-a dezgolit
si a vrut sa ma-mbrace in vanturi.
Le auzeam si unele le-am inteles,
dar poate ca-ntr-o clipa de iubire,
m-am inselat...si astazi ratacesc,
in Marea Vanturilor,
intr-o cochilie.

aleaN
(Bucuresti, Nov. 28/29, 2008)

copyright 2008

Noapte de NOIembrie

Mi-am intrebat sufletul,
intruna, de ce nu mai simte nimic
De ce, parca, dintr-o data,
toate ploile l-au hranit
pana s-a ...uscat?
Pierisera mugurii sperantei, oare?
Da !...aproape toti...Doar unul se razvratise, in el insusi, si...
se deschise
Pierisera toti mugurii, aproape,
...insa el, singurul, inca mai spera
ca...ai mintit !

aleaN
(Nov. 28/29, 2008)

Sunt gol

Acum sunt gol
de mine. Si in mine,
nu mai am timp, .
nici clipe de-ncantare.
Pustiul, hamesit de suflet,
mi l-a cuprins dintr-o suflare.
Respir, iubito, dar nu mai traiesc in tine,
Sunt zile, nopti cand te-as fi vrut aproape,
M-am intrebat de ce mai e iubire,
cand sufletele nu mai cred in soapte !...

aleaN
(Nov. 28/29, 2008)

for D.,

I love you, 'cause you tell me things I want to know.
And it's true that it really only goes to show,
That I know,
That I, I, I, should never, never, never be blue.

Now you're mine, my happiness still makes me cry.
And in time, you'll understand the reason why,
If I cry,
It's not because I'm sad, but you're the only love that I've ever had.

I can't believe it's happened to me
I can't conceive of any more misery.

Ask me why, I'll say I love you,
and I allways thinking of you.

(The Beatles - Ask me why...)

Reflex 13,
de G. Tarnea

"In ochii tai ma vindec
si ma scald,
Ne tinem, unul altuia,
de cald
Sau noaptea, poate,
numai de urat...
Eu nu te-ntreb
de unde-ai coborat,
Tu nu ma-ntrebi cat stau
si unde plec...
Si, uite-asa, trec zilele,
cum trec,
Si, uite-asa, vin noptile,
cum vin,
Dar daca inca vreau sa te mai tin,
Din cand in cand, visand,
pe bratul meu,
O alta zi se va-ntampla mereu
Si-o alta noapte se va-ntoarce-n noi,
Sa ne convinga, totusi, pe-amandoi,
Cat de frumos e cerul si de-nalt
Privit, prin somn, cu ochii celuilalt."

Ochiul inchis,
de Ana Blandiana

Nu indraznesc sa-nchid o clipa ochii
de teama
sa nu zdrobesc intre pleoape lumea,
sa n-o aud sfarmandu-se cu zgomot
ca o aluna intre dinti.
Cat timp voi mai putea fura din somn?
Cat timp o voi mai tine-n viata?
Privesc cu disperare
si mi-e caineste mila
de universul fara aparare
ce va pieri in ochiul meu inchis.

Lacul,
de Mihai Eminescu

"Lacul codrilor albastru
Nuferi galbeni il incarca;
Tresarind in cercuri albe
El cutremura o barca.

Si eu trec de-a lung de maluri,
Parc-ascult si parc-astept
Ea din trestii sa rasara
Si sa-mi cada lin pe piept;

Sa sarim in luntrea mica,
Inganati de glas de ape,
Si sa scap din mana carma,
Si lopetile sa-mi scape;

Sa plutim cuprinsi de farmec
Sub lumina blandei lune -
Vantu-n trestii lin fosneasca,
Unduioasa apa sune!

Dar nu vine... Singuratic
In zadar suspin si sufar
Langa lacul cel albastru
Incarcat cu flori de nufar."

Pean,
de Nichita Stanescu

"Nu trebuie intelese esntimentele, -
ele trebuie sa fie traite.
Nu trebuie intelesi porcii, -
ei trebuie sa fie mancati.
Nu trebuie intelese florile, -
ele trebuie sa fie mirosite.
Nu trebuie sa fie inteleasa pasarea,-
lasati-o pe ea singura;
nu-i faceti ramura din inima voastra,
nu-i beti cu respirarea voastra aerul,
aerul de sub aripa...
Nu trebuie mai ales sa intelegem,-
trebuie mai ales sa fim;
dar mai ales trebuie sa fi fost,
intr-adevar mai ales sa fi fost."

Semn 1,
de Nichita Stanescu

"Plutea o floare de tei
in launtrul unei gandiri abstracte
desertul se umpluse cu lei
si de plante.
Un tanar metal transparent
subtire ca lama taioasa
taia orizonturi curbate si lent
despartea privirea de ochi
cuvantul, de idee,
raza, de stea
pe cand plutea o floare de tei
in launtrul unei gandiri abstracte."

Nod 33,
de Nichita Stanescu

"Am gandit un mod atat de dulce
de a se intalni doua cuvinte
incat in jos infloreau florile
si sus
inverzia iarba.

Am gandit un mod atat de dulce
de a se izbi doua cuvinte
de parca iarba verde ar inflori
iar florile s-ar ierbi."

In dulcele stil clasic,
de Nichita Stanescu


"Ma invelesc de frig intr-o speranta
cum se-nveleste soba nou zidita
in reliefuri de faianta
cu focul pururi logodita.

Nu pune mana peste mine daca-i vara
caci n-ai sa intelegi nimic
stimata doamna-domnisoara
din frig.

Ci vino cand nu merge nimeni
cand nu avem picioare, vino
dar mai ales cand voi fi orb,
lumino."

Remember Nichita....

A saptea elegie,
de Nichita Stanescu


"Traiesc in numele frunzelor, am nervuri,
schimb verdele pe galben si
ma las pierit de toamna.
In numele pietrelor traiesc si ma las
cubic batut in drumuri,
cutreierate de repezi masini.
Traiesc in numele merelor si am
sase samburi scuipati printre dintii
tinerei fete dusa cu gandul tot
dupa lenese dansuri de ebonita.
In numele caramizilor traiesc,
cu bratari de mortar intepenite
la fiecare mana, in timp ce imbratisez
un posibil galbenus al existentelor.
Niciodata n-am sa fiu sacru. Mult,
prea mult am imaginatia
celorlalte forme concrete.

Si nici n-am vreme din pricina asta
sa ma gandesc
la propria mea viata.
Iata-ma. Traiesc in numele cailor.
Nechez. Sar peste copaci retezati.
Traiesc in numele pasarilor,
dar mai ales in numele zborului.
Cred ca am aripi, dar ele
nu se vad. Totul pentru zbor.
Totul,
pentru a rezema ceea ce se afla
de ceea ce va fi.

Intind o mana, care-n loc de degete
are cinci maini,
care-n loc de degete
au cinci maini, care
in loc de degete
au cinci maini.

Totul pentru a imbratisa,
amanuntit, totul,
pentru a pipai nenascutele privelisti
si a le zgaria pana la sange
cu o prezenta."

O frumoasa poveste de dragoste in Do diez minor....

Pentru D.,


Pagini de.....iubire

Paris, octombrie, 1837

El - pianistul Frederic Chopin, ea - scriitoarea George Sand.

El - melancolic, romantic, introvertit, calm, un spirit facut sa traiasca in doi. Ea - exuberanta, plina de viata, extrovertita.

Doua suflete-pereche. Doua contrarii, doua personalitati atrase una de cealalta, intr-0 legatura pasionala, unica.

Iubire, creatie, suferinta, fidelitate, arta si......muzica chopeniana. Melancolica. Seducatoare. Balsam pentru inimi vesnic indragostite de.......Ea.

Despre dragoste...

...au spus...


Seneca - "Daca vrei sa fii iubit, iubeste."

Aristotel - "Dragostea este compusa dintr-un singur suflet care locuieste in doua corpuri diferite."

B. Pascal - "Cand iubesti puternic, gasesti intotdeauna ceva nou in persoana iubita."

Mark Twain - "Dragostea este dorinta irezistibila de a fi irezistibil de dorit."

G. de Maupassant - "Inima are taine pe care nicio ratiune nu le patrunde."

Ch. Baudelaire - "Ce e dragostea? Nevoia de a iesi din tine insuti."