miercuri, 6 mai 2009

The Corrs Toss The Feathers





Cadran

Mai intai dispar cifrele,
In timp ce limbile pipaie
Greoaie si oarbe cadranul,
Nevenindu-le sa creada
Ca nu mai au ce cauta.
Ceea ce nu-nseamna nici pe departe
Ca timpul nu mai exista,
Dimpotriva,
Ca vartejul trecerii lui a spulberat
Masurile,
Puhoiul nu mai poate fi impartit
In secunde, minute, ore, milenii,
Ci matura tot, clepsidre, clopotnite, orologii
Pe cand, disperate, aratatoarele
Vaslesc haotic prin aer
Nereusind sa arate nici macar
Sfarsitul lumii.

(Ana Blandiana - Refluxul sensurilor)

Simply Red - Stars





Calatorul

Timpul calatoriei mele este lung;
calea pe care o am de strabatut este fara sfarsit.

Am iesit pe aripile primei raze de lumina
si mi-am urmat drumul prin singuratatile lumilor,
lasand urma mea pe atatea stele.

Calea cea mai lunga ma aproprie cel mai mult de tine
si modularea cea mai intortocheata este tocmai cea care duce
la perfecta simplitate a acordului

Calatorul trebuie sa bata la toate portile inainte
de a ajunge la a sa.Trebuie sa ratacim prin toate lumile din afara
pentru a ajunge in sfarsit la templul cel mai launtric.

Lasat-am ochii sa rataceasca departe , inainte
de ai inchide si de a spune: Tu esti aici.

Aceasta intrebare , aceasta asteptare
se topeste in lacrimile a o mie de fluvii si cufunda lumea
sub valul acestei certitudini: Eu sunt.

(Rabindranath Tagore)

Anul 1400

Cine esti tu care citesti poemul meu
de-acum într-un veac?

Si ce dorinta te-a mânat oare?
Nici un strop din bucuria acestei primaveri,
nici o floare, nici un tril de pasare,
nici purpuriul norilor de pe cer,
nimic din ce înduiosez cu iubirea mea,
n-am sa pot sa va trimit
voua, cititorilor mei, de-acum într-un veac.
Gânduri de bucurie ale acestei primaveri
îi trimit poetului tau.


Fie ca, pentru o clipa macar,
cântecul primaverii mele
sa rasune-ntr-a ta primavara!
Sa-si afle ecoul în freamat de frunze,
în zumzet de albine
si-n bataile inimii tale,
O, cititoarea mea de-acum într-un veac!


(Rabindranath Tagore)

Ganduri ale unei mari poete

"A fi bun nu este o calitate, ci un talent care trebuie exersat si piere in lipsa de antrenament."

"Un cuvant, un vers, poate sa insemne totul sau nimic in functie de starea sufleteasca, de linistea mentala a celui care citeste. Acest adevar sta la baza perceperii poeziei si a artei in general. Indiferent in ce stare l-ai privi, un mar este un mar, un surub este un surub. Nu este sublim, nu este ridicol, pur si simplu exista. Citit intr-o stare "nepoetica", cel mai mare poet este ridicol, fara rost. Aici sta maretia si extrema fragilitate a artei."

"Viata se intemeiaza pe ingaduinta reciproca si toleranta, in timp ce arta, pe intransigenta si absolut."

"Sunt lucruri atat de serioase, incat nu pot fi spuse decat in gluma."

"Lumea vazuta la microscop este mai fantastica si, in acelasi timp, mai adevarata decat lumea vazuta cu ochiul liber; ceea ce pare a fi o descompunere a realitatii, nu este decat o descoperire mai exacta a ei. Iata un adevar care a trecut fara nicio modificare din stiinta in literatura."

(Ana Blandiana - Refluxul sensurilor)

Samanta

M-am gandit la ea relativ des
Si la varste diferite,
Fara spaima, fara mandrie,
Fara rusine,
Nici eroism, nici pacat
Apropiere brusca
De o lumina
Atat de greu de definit
Pentru ca singura exista
Fara inceput si fara sfarsit.
Si totul se naste din ea,
Pentru ca numai ea, cea eterna,
Stie sa pastreze eterna samanta
Semanandu-ma,
Intinzandu-ma de bunavoie
In pamant.

(Ana Blandiana - Refluxul sensurilor)
A apărut o eroare în acest obiect gadget