marți, 30 decembrie 2008


So this is who I am
And this is all I know
And I must choose to live
For all that I can give
The spark that makes the power grow

But I will stand for one dream if I can
Symbol of my faith in who I am
But you are my only

And I must follow on the road that lies ahead
I won’t let my heart control my head
But you are my only

And we don’t say goodbye
We don’t say goodbye
And I know what I’ve got to be...

I make my journey through eternity
I keep the memory of you and me

Fulfill your destiny
It’s there within the child
My storm will never end
My fate is on the wind
The king of hearts
The joker’s wild

We don’t say goodbye
We don’t say goodbye
I’ll make them all remember me

Cause I have found the dream that must come true
Every ounce of me must see it through
But you are my only

I’m sorry
I don’t have the role for love to play
Hand over my heart I’ll find my way
I will make them give to me...

There is a vision and a fire in me
I keep the memory of you and me

And we don’t say goodbye
We don’t say goodbye

In all my love for you
And what else we may do

We don’t say goodbye...

( Bee Gees)

Celine Dion

luni, 29 decembrie 2008

How deep is your love

I know your eyes in the morning sun
I feel you touch me in the pouring rain
And the moment that you wander far from me
I wanna feel you in my arms again

And you come to me on a summer breeze
Keep me warm in your love and then softly leave
And it’s me you need to show

I really need to learn
’cause we’re living in a world of fools
Breaking us down
When they all should let us be
We belong to you and me

I believe in you
You know the door to my very soul
You’re the light in my deepest darkest hour
You’re my saviour when I fall
And you may not think
I care for you
When you know down inside
That I really do
And it’s me you need to show

(Bee Gees)

vineri, 26 decembrie 2008

Fallen embers,
by Enya

Once, as my heart remember,
all the stars were fallen embers.
Once, when night seemed forever
I was with you.

Once, in the care of morning
in the air was all belonging.
Once, when that day was dawning.
I was with you.

How far we are from morning.
How far we are
and the stars shining through the darkness,
falling in the air.

Once, as the night was leaving
into us our dreams were worth keeping.
Once, all dreams were worth keeping.
I was with you.

Once, when our hearts were singing,
I was with you.

Celine Dion - A New Day Has Come LIVE

miercuri, 24 decembrie 2008

The Magic of Christmas Day

Deck the halls with boughs of holly
It’s the season to be jolly
And be thankful for all that we have
All the lights and decorations
Put up in the anticipation
Of the joyful celebration
That’s on it’s way
We’re counting the days
’til it’s time for christmas day oh and God bless us everyone
The good and the bad
The happy; the sad
Oh and God bless us everyone
Here’s to family and friends
It’s good to be here again on the streets there’s children laughing
People smile as they are passing
Christmas time is here, our waiting is done
Wishing it could last forever
Not just twelve days in december
Through the year let’s try to remember
That special way
That everyone feels
It’s the magic of christmas day oh and God bless us everyone
The good and the bad
The happy; the sad
Oh and God bless us everyone
Here’s to family and friends
It’s good to be here again so fill your heart with love and joy
And through the eyes of girls and boys
Share their wonder, live through their joy
It’s easy to do, just open your heart
The spirit will come to you oh and God bless us everyone
The good and the bad
The happy; the sad
Oh and God bless us everyone
Here’s to family and friends
It’s good to be here again

(Celion Dion)

marți, 23 decembrie 2008

Forgive me for the things
That I never said to you
Forgive me for not knowing
The right words to say, to prove

That I will always be
Devoted to you and me
And if you can't feel that in my love
Then I'm sorry for not giving you enough

But I'm not sorry for my love
I'm not sorry for my touch
The way it made your hands
Tremble and my heart rush

I would do it all again
Wouldn't take back a thing, no
Cause with you I've lived
A thousand lives in one

But I could never be
I could never be
Sorry for love

Aren't we all make mistakes
No matter how hard we try
But hearts can't only break
When sorry comes all around

I'm not sorry...
For my love
For my touch

I would do it all again
I wouldn't take back my love

(Celine Dion - Sorry for love)

vineri, 19 decembrie 2008

Open your heart to all of those years
You look through a rainbow of tears
You watched your dreams all fadin'away

This time you're right
You make my day
Years may come
Years may go

But I still love you and I want you to know:

Some hearts are diamonds
Some hearts are stone
Some day you're tired of being alone
Some hearts are diamonds
Some hearts are stone
It takes two lovers to be as one.

Illusions of love
They'll come and they'll go
Trust in your heart
Maybe your love will grow

Your silent tears they're so full of pride
I know that you can't run and hide
You need love like I do

I hope you want me like I know I want you

Some hearts are diamonds
Some hearts are stone
Some day you're tired of being alone
Some herats are diamond
Some hearts are stone
It takes two lovers to be as one.

Some hearts are diamonds.

(Chris Norman)

joi, 18 decembrie 2008

When I fall in love

When I fall in love
It will be forever
Or I'll never fall in love

In a restless world
Like this is
Love is ended before it's begun
And too many
Moonlight kisses
Seem to cool in the warmth of the sun

When I give my heart
I give it completely
Or I'll never give my heart

And the moment I can feel you feel that way too
Is when I fall in love with you

(Nat King Cole)

Iarna stelele

Iarna stelele
Sunt atat de departe,
Ca nu poti sa le vezi
Prin singuratate.

Iarna marile
Sunt atat de straine,
Ca nici cursul izvoarelor
Nu li se cuvine.

Iarna mortii
Sunt atat de reci,
Ca ingheata pamantul
Emisferei de veci.

(Ana Blandiana, 1977 - Somnul din somn)

Sa lasam sa cada cuvintele

Sa lasam sa cada cuvintele
Numai ca fructele, numai ca frunzele,
Numai cele in care moartea s-a copt.
Sa le lasam sa cada
Aproape putrede,
Abia imbracand in carnea lor
Osul sfant.
Samburul gol desfacut,
Ca din vestezi nori luna,
Poate s-ar furisa spre pamant...

(Ana Blandiana, 1970 - Cincizeci de poeme)


...Picuri de sublim,
intr-o mare de neant
Ce-n seminte s-au prefacut
si au renascut in spirite
Evanghelii de Libertate...

(aleaN / 2008, Decembrie, 18)

copyright 2008


In fiece Decembrie, ne aducem aminte
De Ei
Eroii de legenda, Eroii de poveste...
Suflete-Lumina care ne zambesc
printre stele
Ei - cei ce au simtit Libertatea
mai puternic ca noi, imbracandu-se cu ea,
Ei - cei care ne-au aratat ca moartea
nu-i de neinvins,
Ei care, acum, ne reamintesc
cum sa traim...

(aleaN / 2008, Decembrie, 18)

copyright 2008

miercuri, 17 decembrie 2008

You make me feel brand new

My love
I'll never find the words, my love
To tell you how I feel, my love
More words could't explain
Precious love
You held my life within your hands
Created everything I am
Taught me how to live again

My love
Whenever I was insecure
You built me up and make me sure
You gave me pride back to me
Precious friend
With you I'll always have a friend
You're someone who I can depend
To walk a path that never ends

Without you
My life has no meaning or rhyme
Like notes to a song out of time
How can I repay
You for having faith in me

(Simply Red)
de Ana Blandiana

Sa stau culcata-n zapada
Cu bratele larg desfacute,
Inchipuind o nespus de frumoasa
Cruce de somn
Pe care doar ingerii ar merita
Sa se rastigneasca
Pentru pacate facute
In paradis.
Alb fara margini
Si liniste neinceputa,
Nori destramati in flori
Troienindu-ma lin,
In timp ce lacrimi fierbinti
Se nasc sub pleoapele-nchise
Si-ngheata nainte de-a curge
Din vise.
La cules ingeri,
de Ana Blandiana

...Din cand in cand
Un pocnet infundat
Ca la caderea
Unui fruct in iarba.
Cum trece timpul !
S-au copt si-au inceput sa cada
S-a facut toamna si-n cer...


de Ana Blandiana

Cum va fi vantul
In stare
Sa scuture stelele
Cum va fi toamna
In stare
Sa ofileasca astrii
In cer;
Cum va fi cerul
In stare
Sa se clatine
De trecerea timpului
Si sa cada in bot;
Cum va fi timpul
In stare
Sa treaca
De tot?

luni, 15 decembrie 2008


"Pardon me,
Have you got the time
To let me say hello.
Couldn't help but see
That you look like a lady I used to know
A long time ago.

It's hard to believe
That I held her up
And then she let me down.
Someone's sayin' to me
That she broke my heart and left me
Spinnin' round and round and round.

Remember the time we spent together.
Remember the days I dreamt forever.
Remember the night we stayed together.
Whatever I do I still remember."

(Bryan Adams)

joi, 11 decembrie 2008

I will love again,
by Lara Fabian

"Did I ever tell you how you live in me?
Every waking moment, even in my dreams
And if all this talk is crazy
And you don't know what I mean
Does it really matter just as long as I believe?

I will love again
Though my heart is breaking I will love again
Stronger than before, I will love again
Even if it takes a lifetime to get over you
Heaven only knows, I will love again

People never tell you the way they truly feel
I would die for you gladly, if I knew it was for real
So if all this talk sounds crazy
And the words don't come out right
Does it really matter if it gets me trough this night?

If I'm true to myself
Nobody else can take the place of you
But I've got to move on
Tell me what else can I do?

I will love again
Though my heart is breaking I will love again
Stronger than before, I will love again
Even if it takes a lifetime to get over you
Heaven only knows, I will love again."

luni, 8 decembrie 2008

Say you, say me
by Lionel Richie

"Say you, say me
Say it for always, that's the way it should be
Say you, say me
Say it together, naturally

I had a dream I had an awesome dream
People in the park playing games in the dark
And that they played was a masquerade
And from behind of walls of doubt a voice was crying out

As we go down life's lonesome highway
Seems the hardest thing to do is to find a friend or two
A helping hand - some one who understands
That when you fell you've lost your way
You've got some one there to say I'll show you

So you think you know the answers - oh no
'cause the whole world has got you dansing
That's right - I'm telling you
It's time to start believing- oh yes
Believing who you are - you are a shining star."

vineri, 5 decembrie 2008

Si daca...
de Mihai Eminescu

"Si daca ramuri bat in geam
Si se cutremur plopii,
E ca in minte sa te am
Si-ncet sa te apropii.

Si daca stele bat in lac
Adancu-i luminandu-l,
E ca durerea mea s-o-mpac
Inseninandu-mi gandul.

Si daca norii desi se duc
De iese-n luciu luna,
E ca aminte sa-mi aduc
De tine-ntotdeauna."
Sa tin inca odata,
de Mihai Eminescu

"Sa tin inca o data
Manuta ta la piept
Si-n ochii tai sa caut
Intrebator si drept.
O stransa-mbratisare -
Vis dureros de foc -
S-apoi sa plec in lume
Copil far' de noroc.

Sa nu se mai aleaga
De viata mea nimic,
Sa mor uitat de oameni
E soarta ce-mi prezic."

joi, 4 decembrie 2008


Pentru Iko,

"Coincidenta e felul lui Dumnezeu de a ramane anonim."

"Pune mana pe o soba fierbinte un minut si ti se va parea o ora. Stai cu o fata frumoasa o ora si ti se va parea un minut. Asta e relativitatea."

"Cea mai frumoasa si mai profunda traire omeneasca este misterul."
(Albert Einstein)
Cine dintre noi,
de Ana Blandiana

"Cand pleci
Nu stiu care dintre noi a plecat,
Cand intind mana
Nu stiu daca nu ma caut
Pe mine,
Cand iti spun: te iubesc,
Nu stiu daca nu mie imi spun
Si mi se face rusine.
Stiam cum arati,
Nespus de inalt si de subtire,
Stiam de unde-ncepi,
Si unde ma sfarsesc,
Iti gaseam usor
Buzele, gatul,
Clavicula dulce,
Umarul copilaresc.
De mult, imi amintesc,
Eram doi,
tin minte cum ne tineam de mana...
Cine-a fost infrant dintre noi?
Cine-a putut sa ramana?
Singurul trup este al tau
Sau al meu?
Si mi-e atat de dor
De cine?
Numai tacand,
Cu ochii-nchisi, cu dintii stransi,
Mai pot sa te distrug
Cu greu
In mine."
Vienna Magic....

Sub inaltul patronaj al Ambasadei Austriei la Bucuresti.....

Luni, 8 decembrie, ora 20:00, la Sala Palatului
Va concerta celebra "Johann Strauss Ensemble" avandu-l la pupitrul dirijoral pe
Russell McGregor

Director artistic: Erich Buchman
Invitati de onoare: Soprana - Romana Beutel
Bariton - Michael Havlicek
de Lucian Blaga

"C-un zambet indraznet privesc in mine
si inima
mi-o prind in mana. Tremurand
imi strang comoara la ureche si ascult.
Imi pare
ca tin in maini o scoica
in care
prelung si neinteles
rasuna zvonul unei mari necunoscute.

O, voi ajunge, voi ajunge
vreodata pe malul
acelei mari, pe care azi
o simt,
dar nu o vad?"
Mi-astept amurgul,
de Lucian Blaga

"In bolta instelata-mi scald privirea -
si stiu ca si eu port
in suflet stele multe, multe
si cai lactee
Dra nu le vad,
am prea mult soare-n mine
de-aceea nu le vad.
Astept sa imi apuna ziua
si zarea mea pleoapa sa-si inchida,
mi-astept amurgul, noaptea si durerea,
sa mi se-ntunece tot cerul
si sa rasara-n mine stelele,
stelele mele,
pe care niciodata
nu le-am vazut."
Amurg de toamna,
de Lucian Blaga

"Din varf de munti amurgul sufla
cu buze rosii
in spuza unor nori
jaraticul ascuns
sub valul lor subtire de cenusa.

O raza
ce vine goana din apus
si-aduna aripile si se lasa tremurand
pe-o frunza:
dar prea e grea povara -
si frunza cade.

O, sufletul !
Sa mi-l ascund mai bine-n piept
si mai adanc,
sa nu-l ajunga nici o raza de lumina:
s-ar prabusi."

miercuri, 3 decembrie 2008


"Bate, si eu stiu ca bate, si vreau eu sa bata.
Bate si-o aud intruna si nu mai vreau sa bata
De fiecare data, ca-ntaia data.
De fiecare data, ca ultima data.
N-are culoare, n-are, ca miezul de piatra,
ca miezul pietrei, de-ar batea miezul de
Nimeni n-a vazut-o nicioadata.
Mint ce-i care spun c-au vazut-o vreodata...
Ea bate, si eu stiu ca bate, si vreau eu sa
O aud intruna, pana nu mai vreau sa bata.
Dar auzul meu si ea sunt doar o bucata,
un singur bloc de piatra nedespicata."

(Nichita Stanescu)
One way wind, one way wind
Are you trying to blow my mind
One way wind, one way wind
Is she her that I hope to find
Why you blow the colds everyday
Tell me what are you trying to say

No I don't know all about you
And maybe I never will
But I do know every word of
Our talking upon the hill
And whenever I will see you
For maybe one more time
I'm sure I'll get the answer that
the wind has still in mind.

(One way wind - The Cats)

marți, 2 decembrie 2008

Dragostea - singurul lucru care conteaza

Chiar daca vi s-ar parea banal acest titlu, ori desuet, poate lipsit de esenta pentru unii sau inutil de comentat, el este plin de intelesuri, profund si cat se poate de actual. Traim intr-o lume interesanta si, totodata, interesata. De fel de fel de lucruri... Fiecare dintre noi, calator pe drumurile vietii, primeste un ticket, pentru acest voiaj unic, impanzit cu numeroase statii de tranzit, fascinant si plin de mistere si situatii, mai mult sau mai putin, anticipate. Am spus ca suntem niste calatori, pentru ca de cand ne nastem, calatorim spre destinatii, unele cunoscute, devenite aproape familiare, altele abia asteptand sa fie descoperite si cucerite, de spiritele noastre, aflate mereu in starea initiala, caracteristica novicilor, de descoperire si de invatare. Pentru ca, toata viata asta facem, descoperim si invatam. In calatoria aceasta, ne petrecem trecerile pana la statia ultima alaturi de alti calatori, iar pentru ca voiajul, sa fie cat mai interesant si plin de invataminte si farmec, nu il putem realiza solitari de cei de langa noi. Daca o facem in acest fel ne vom simti si mai singuri decat am fost.
"Liantul" care ne conecteaza unii de altii, care leaga un spirit de celalalt este dragostea. Ea este singurul lucru care conteaza. Putem avea in viata multe cuceriri, putem atinge piscuri, putem modela destine, putem strabate aceasta lume dintr-un colt in altul, dar daca o vom face solitar, fara a ne uita in jurul nostru, fara a pune pasiune si dragoste in inimile care se apropie de noi, care se deschid noua, totul nu este decat un palmares, poate greu de atins de catre unii dintre noi, dar doar atat...Un palmares si nimic mai mult !
Dragostea, sentimentul ce uneste inimi, cladeste si uneste destine, este unicul lucru care conteaza in voiajul nostru. Restul este un amalgam de amanunte lipsite de importanta. Esenta Vietii este Dragostea. Puterea ei sta nu in farmec personal, nu in suprematii aberante, ci in simplitate. Da, ati citit bine, in simplitate. Dragostea nu poate fi complicata, nu se acopera de subterfugii, de platose, de glorii trecatoare. E simpla, doar atat !
Cel mai frumos lucru, in calatoria noastra, este de a impartasi acest sentiment si celor din jurul tau, de a-i invata la randul lor s-o imparta cu altii, caci ea se doreste cunoscuta tuturor fiintelor umane. Dragostea din noi poate prinde contur sub diverse forme, si-si arata puterea sa, in fapt, prin "amanunte" esentiale, de la un simplu gest, la un suras ori o vorba inteleapta.
Dragostea de aproapele nu costa nimic, e imuna in a acumula "putere", caci ea, in sine, este o forta, o stare launtrica ce poate "misca munti", doar printr-un simplu gest, o simpla intindere de mana...
Nopti fracturate,
de aleaN

Noptile-mi sunt reci
si tulburi
Suflet fara de pereche
Cautand cu disperare
Neintelesuri vechi de-un secol
Ecuatii fara numar,
in reactii nanometre
Doruri prinse si-mplinite
sau atomi fara pereche...

(Bucuresti, Dec. 02, 2008)
Pentru Iko,

de aleaN

Pe un Rimbaud, l-am invatat
doar in particular.
Pe tine, te-am citit, in viata.
Scriai si...scrii sentimental.

(Bucuresti, Dec. 02, 2008)

Fir de poveste...(finished)

Motto: "Omul a devenit pacatos cautandu-se pe sine si a devenit nefericit gasindu-se." (O. Paler, Mitologii subiective).

...precum firul Ariadnei care-si deapana rostul si intelesul lui, asa m-am gandit si eu, sa va spun o poveste. Dar nu o poveste oarecare, ci una destinata oamenilor mari. Desi povestile sunt adresate mai ales celor mici si sunt creatii in care abunda elemente specifice imaginarului, fantasticului, fabulosului, nici aceasta poveste nu va fi lipsita de ele, cu unele mici rezerve. Povestea mea este, totusi, o istorisire reala, vie, in care personajele ei, chiar daca au nume fictive, sunt fapturi umane reale, nu printi ori printese, Feti-Frumosi ori balauri cu puteri supraomenesti. Personajele sunt oameni...Oameni cu vise, cu sperante si cu suflete pline de Dragoste. Atat de pline de ea incat sunt sigur ca povestea pe care o voi spune va va umple inimile, spiritele, casele si...toate lucrurile care va-nconjoara. Si, mai mult decat atat, va va invata ceva. Sa descoperiti toate "fatetele" acestui "giuvaer" care este Dragostea. Am sa va spun un secret - si, astfel, veti intelege de ce firul dragostei, firul de poveste... nu se va putea rupe niciodata. Acest giuvaer nu este unul oarecare, ci unul foarte special, fiindca fiecare dintre noi este o fiinta speciala. Fatetele lui sunt precum petalele fine ale rozelor, parfumate, in al caror parfum se aduna dorinte, sperante, intelepciune, loialitate, prietenie, daruire, curaj, credinta. Dar, mai ales, loialitate. E un parfum in care esentele sunt perfect dozate, un parfum a carui formula este ideala, si pentru a carei aflare s-ar bate toti Kenzo-(i), Ungari sau Coco-Chanell(i) din lume... Dar, paradoxul face ca acest giuvaer cu a sa structura chimica neobisnuita, nedescoperita inca, nu trebuie cautat foarte departe. Mai mult decat atat, el nu are pret, nu e de vanzare, se afla in cantitate nelimitata si...aproape pentru toata lumea. Trebuie doar descoperit in ...noi.
Dar sa reinnod firul....memoriei si sa incepem povestea...
A fost odata...pentru ca, trebuie sa fi fost, ca sa va povestesc... o frumoasa femeie cu un nume plin de mister, un nume dulce-aromat care tradus inseamna mere coapte, cu iz de scortisoara si miere de albine. Michiko, caci despre ea este vorba, era cunoscuta si alintata de toti simplu, Iko. Se nascuse intr-un mic orasel aflat la poalele muntelui Agatayo, intr-un taram de vis, mai exact, intr-o vale inconjurata, de paduri seculare de artar, de pin si de brad, ca intr-o fortareata. Oraselul gazduia oameni cu suflet primitor si cald ce-si construira casele ca stalurile dintr-o sala de concert, unele langa altele, de-a lungul drumului care lega cei doi versanti muntosi, si care continua serpuitor spre zonele mai populate, aflate de partea cealalta a muntilor.
Iko era de o frumusete aproape nepamanteana, serafica. Ochii mari, stelari, de culoarea lemnului de nuc, cu reflexii de caramiziu si ocru, ca frunzele-n apus de toamna, se pierdeau mai tot timpul inspre inaltul crestelor si azuriul cerului. Erau doi ochi calzi, gingasi, ce nu se sfiau sa descopere lumea, oamenii, culorile, formele, viata in toata splendoarea ei. Frumusetea si distinctia chipului erau intregite de sprancenele ample, frumos arcuite, de fruntea inalta, mereu ganditoare, de nasul drept si gura cu buze seducatoare, ca doua petale de trandafir. Parul, in culoarea carbunelui aprins, i se incolacea suav pe gatul fin, coborandu-i pe umeri, ca doua suvoaie repezi de munte.
Desi matura, Iko nu-si pierduse din inocenta specifica tinerilor, fiind mai mereu curioasa si dornica sa-si dezvolte calitatile, dar si sa se redescopera pe sine mai bine.
Intr-o frumoasa zi a lui florar, cand tot universul parca isi programase sa deschida inimile oamenilor micului orasel, pentru a se bucura de coloritul, formele si parfumul vegetatiei, Iko statea in pridvorul casei, plin cu muscate, nemiscata si ingandurata. Descoperise ca era trista.
Devenise, brusc, constienta de starea ei. Isi privi sufletul, ca si cum ar fi privit in ochiul lucitor de apa de pe fundul fantanii, si descoperi ca e gol. Desi, afisa o mina fericita, atunci cand se afla la bratul sotului ei, Ashito, la seratele ori intalnirile cu diferiti designeri, se simtea totusi straniu. Acum, aflase. Cu toate ca nu-si putea explica ce se intamplase cu ea, brusc, in acea zi de mai, descoperi cauza starilor ei sufletesti prin care trecuse de cateva luni. Se gandi ca dragostea o parasise, ca nu avea altceva de facut, decat sa caute sa o regaseasca. Dar, unde ? Ca designer avea o sumedenie de relatii, de prieteni. Isi putea chiar intreba colegele de suflet. Trebuia, neaparat, sa gaseasca o solutie. Nu-si putea, nicicand, inchipui ca nu o va gasi. Ea, Iko, creatorul de frumos, creatorul in esenta, femeia-corticala, gandea acum analitic. Crezuse, pana nu demult, ca totul e o gluma, un lucru care nu i se putea intampla ei. Crezuse ca-i doar o iluzie. O stare trecatoare de apatie sentimentala, cand cauti cu disperare sa-ti creezi o oaza in care sa te retragi, doar pentru tine, doar tu cu eul tau, facand abstractie de partenerul de viata, de cel care cu siguranta te va intelege, daca-i vei vorbi. Iko uitase acest aspect sau poate il ignorase voit. Esenta dragostei ei ii scapase din inima. Simti cum parfumul dragostei de Ashito se evapora cu fiecare zi ce trecea, departe de el. Cauta dragostea si nu o gasea...Inca. Isi reciti sufletul, ca si cand ar fi savurat paginile romanului de dragoste preferat, si observa ca dragostea putea fi castagata. Nu dorea sa o cerseasca. Dar putea sa o castige, daruind-o. Intr-o fractiune de secunda isi aminti de Amatoshi, cel mai celebru arhitect al momentului, dar si unul dintre prietenii ei. Este adevarat, nu dintre cei foarte apropiati. Se cunoscusera in urma cu patru ani la o bienala de arhitectura, la Venetia, si de atunci, nu-si mai vorbisera, decat foarte rar. Nu-si inchipui ca gandul si, apoi, reactia sub impulsul emotiei, o va indrepta spre o fundatura. Gresi, din nou. Dragostea trebuia daruita, dar nu oricum si oricui, ci cui ii era necesara....
Se gandi sa-l sune si sa-i vorbeasca. Pentru moment ezita. Nu-si aduse aminte foarte bine cum arata si nici daca-si schimbase vocea, cu toate ca discutase cu el, de cateva ori, in toti acesti ani. Il suna. La capatul celalalt al firului ii raspunse o voce calda, masculina, aproape cunoscuta. Era el ! Isi reaminti pentru ce dorise sa-l sune si-si continua jocul, pe care-l inchipuise mai demult.
In urmatoarele luni, Amatoshi ii devenise lui Iko aproape familiar si reusi, in scurt timp, sa-i sadeasca in inima samburii dorintei. In acest timp, arhitectul nu aflase mai nimic despre intentiile ei, insa foarte atras de Iko, intr-o frumoasa zi de inceput de iarna, ii ceru un raspuns explicit la o intrebare care-l macinase in interiorul sufletului. Intui ca ceva nu e in regula ! Se intreba, era oare casatorita? Jocul seductiei mai continua cateva zile, perioada care pentru Amatashi insemna ani...
Intr-o seara, pe cand se afla la plansa de lucru, schitand pantecele unui yacht, arhitectul simti ca tremura. Simti, din instinct, ca ceva o sa se intample, dar nu stia ce ! Iesi brusc din starea de visare care-l cuprinse, la auzul soneriei mobilului. Dupa cateva replici cu Iko, aflase. Cazu deprimat pe un scaun. Jocul luase sfarsit.
Fiindca nu-i statea in fire sa nu reactioneze in vreun fel, Amatoshi se gandi sa vorbeasca din nou cu Iko. Lua telefonul, forma numarul si astepta glasul ei in receptor... O iubea prea mult pentru a nu o face sa inteleaga unde gresise... O saruta din nou in gand, asa cum obisnuia mereu, si se simti fericit... Reusise sa o faca sa iubeasca din nou, era din nou ea, cea care il fascinase de la inceput. Era, realmente, fericit...
Avertisment !!
Personajele istorisirii au nume fictive, orice posibila asemanare cu realitatea fiind o simpla coincidenta. Relatarea cuprinde un amestec de ipostaze si situatii reale si imaginare.
@copyright Alexandru Radut ( Bucuresti, 2008, Nov. 29). Toate drepturile legale privind publicarea, copierea, redactarea acestui material apartin in totalitate autorului. Incalcarea lor atrage dupa sine rigorile legii.


Astept ninsoarea ca pe-o binecuvantare,
Sa imi hraneasca toata zbaterea sufletului.
Fulgii albi - miliarde de clipe
preschimbate-n izvoare,
Sa se-adune in Dunarea inimii
secata de soare.

Sigur vor veni si apele Doftanei, si ale Telegai,
si ale Prahovei
Sa ma vindece de absurduri.

(Buc., Dec.02, 2008, 15:56)

copyright 2008