"In seri de vara-albastre, voi merge pe poteci
Printre tepoase grane, strivind otava verde,
Si tiparindu-mi pasii in firele ei reci,
Imi voi lasa-n vant parul - usor sa mi-l dezmierde.
Voi merge in tacere, si fara nici un gand,
Dar imi va creste-n sufletIubirea nesfarsita;
Ca un nomad umbla-voi, departe strabatand,
Prea fericit, Natura, ca langa o iubita."
(Arthur Rimbaud)
vineri, 12 septembrie 2008
Destin
"De drumuri lungi si aspre obosit,
La capatul pamantului, in soare,
Pe tarmul marii cald am poposit,
Ca toamna, niste pasari calatoare.
Inalte valuri - fiare mari de plug -
Spumoase brazde peste tarm rastoarna.
Ca niste lanuri grele care fug
Din zare marea-ntreaga se intoarna.
Vreau singur sa pornesc in larg, si parca
Sa-mi desfasor tot sufletul in vant,
Dar simt cumplit ca trupul meu e-o barca
Cu ancori grele prinse de pamant."
(Demostene Botez)
La capatul pamantului, in soare,
Pe tarmul marii cald am poposit,
Ca toamna, niste pasari calatoare.
Inalte valuri - fiare mari de plug -
Spumoase brazde peste tarm rastoarna.
Ca niste lanuri grele care fug
Din zare marea-ntreaga se intoarna.
Vreau singur sa pornesc in larg, si parca
Sa-mi desfasor tot sufletul in vant,
Dar simt cumplit ca trupul meu e-o barca
Cu ancori grele prinse de pamant."
(Demostene Botez)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)