vineri, 31 octombrie 2008

Poem

"Tu plutesti ca un vis de noapte
deasupra sufletului meu.
Iti sprijini tampla
de inima mea ca de o piatra rosie,
si astepti sa-ti spun numele
tuturor lucrurilor
pe care eu le-am ispravit de mult
sa ti le mai spun.
Gura mea e-n tacerea cea mai desavarsita,
inclinata ca matasea unui steag
intr-o zi fara vant.
O, nu pleca nicaieri !
Imi voi rupe inima cu un singur gest
al mainii,
ca sa rasara durerea care stie
numele durerii,
ca sa rasara dragostea mea de barbat
care stie numele tau ciudat, de femeie."

(Nichita Stanescu)

luni, 27 octombrie 2008

"Poezia e insasi viata."

"Poezia este copilul care ramane in sufletul adolescentului, al omului matur si al batranului, peste durere dezamagire si suferinta." (Tudor Arghezi)

Sfarsit de anotimp

"Eram atat de atent,
incat se stingea-n cupole amiaza,
iar sunetele inghetau in jurul meu,
prefacandu-se-n stalpi rasuciti.

Eram atat de atent,
incat plutirea ondulata-a mirosurilor
se prabuse-n intuneric
si parca niciodata n-as fi-ncercat
frigul.

Deodata
m-am trezit atat de departe
si de strain
ratacind inapoia chipului meu,
ca si cum mi-as fi invelit simturile
cu relieful fara de noima al lunii.

Eram atat de atent
incat
nu te-am recunoscut, si poate
ca vii mereu,
in fiecare ora, in fiece secunda,
si treci prin asteptarea mea de atunci
ca prin fantoma unui arc de triumf."

(Nichita Stanescu)

Frunzisuri

"Se-apropie aniversarea frunzelor lovite de ploaie.
Amintirea intamplarilor mele
vine din viitor, nu din trecut.
Deci spun: se vor darama mari frangii de ploaie
prin aerul umed care ne-a-nfasurat
inserarile.

Inima, inima, planeta misterioasa,
suflete, suflete, aer prin care se-apropie
imaginile tale tandre, putin fluturate
de respiratia mea.

Se-apropie aniversarea frunzelor lovite de ploaie,
aniversarea pietrelor de caldaram in care
potcoava lunii va izbi, cand voi trece ridicat in sa,
aniversarea bicicletelor rezemate de zid, aniversarea
numerelor de licean purtate la maneca,
aniversarea tuturor vorbelor care
tin in dintii literelor
dorintele, dragostea...

Inima, inima, planeta misterioasa
pe care mi-ar fi placut sa traiesc si sa mor."

(Nichita Stanescu)

Existenta, tu

"Existenta, tu, care-mi dai numai iluzia
ca ma repet cazand cu tampla peste plite
incinse pana la alb cand toamna
alearga cu ochii scosi din orbite.

Frig nu-mi e decat la cuvinte,
trupul l-as fi vrut un chivot
lasat in pastrare de mai dinainte
de altii cu infatisarea lui cu tot.

El nu e nici macar asa,
ci ca un caine zadarat sa latre
isi zbate sinele in sine,
in lucruri pan'la jumatate.

Si in cuvinte pan'la sfert
si-n necuvinte nici atata,
dar iert, n-am incotro, deci iert
viata mea in lucruri, sluta.

Si dat ma dau si nimeni nu-i
ca sa ma ia in gheara lui."

(Nichita Stanescu)

vineri, 24 octombrie 2008

addenda la "Critica bunului-gust"

"Frumosul, esteticul abia se lasa definit. Definitiile n-au succes. Cum nu se poate acoperi pe deplin un simtamant in definitie, tot asa frumosul. Este o multumire pentru cel care se intereseaza pentru el insusi."

"O, intelepciune, ai aripi de ceara."

"Munca unui om se poate plati. Caracterul, cultura lui, nici gand."

"Multi lucreaza, dar putini gandesc."

(Mihai Eminescu)

Imbratisare

"Cand ne-am zarit, aerul dintre noi
si-a aruncat dintr-odata
imaginea copacilor, indiferenti si goi,
pe care-o lasa sa-l strabata.

Oh, ne-am zvarlit, strigandu-ne pe nume,
unul spre celalalt, si-atat de iute
ca timpul se turti-ntre piepturile noastre,
si ora lovita, se sparse-n minute.

As fi vrut sa te pastrez in brate
asa cum tin trupul copilariei, in trecut,
cu mortile-i nerepetate.
Si sa te-mbratisez cu coastele-as fi vrut."

(Nichita Stanescu)

Alta matematica

"Noi stim ca unu ori unu fac unu,
dar un inorog ori o para
nu stim cat face.
stim ca cinci fara patru fac unu,
dar un nor fara o corabie
nu stim cat face.
stim, noi stim ca opt
impartit la opt fac unu,
dar un munte impartit la o capra
nu stim cat face.
Stim ca unu si cu unu fac doi,
dar eu si cu tine,
nu stim, vai, nu stim cat facem.

Ah, dar o plapuma
inmultita cu un iepure
face o roscovana, desigur,
o varza impartita la un steag
fac un porc,
un cal fara un tramvai
face un inger,
o conopida plus un ou,
face un astragal....

Numai tu si cu mine
inmultiti si impartiti
adunati si scazuti
ramanem aceiasi....

Pieri din mintea mea !
Revino-mi in inima !"

(Nichita Stanescu)

joi, 23 octombrie 2008

Poem

"Spune-mi, daca te-as prinde-ntr-o zi,
si ti-as saruta talpa piciorului,
nu-i asa ca ai schiopata putin, dupa aceea,
de teama sa nu-mi strivesti sarutul ?..."

(Nichita Stanescu)

marți, 21 octombrie 2008

Critica bunului-gust

Motto: "Ratiunea de a fi a artistilor este aceea de a revela frumusetile lumii."

"Oamenii nu isi mai dau seama de bucuria de a trai, pentru ca nici nu mai stiu sa priveasca minunile Naturii."

(C.Brancusi)



Cred, ca nu toate operele de arta sunt valoroase, privind fenomenul artistic prin optica criticilor de arta, dar si ca simplu iubitor al acesteia. Asa-zisele, creatii avangardiste, pline de un vizionarism golit de esenta si dus pana la extreme, nu pot, nicidecum, sa incante ochii cu ceva, ori sa reinvie sentimentele demult uitate in strafundurile sufletului. Pentru ca, pana la urma, exista o limita, sau ar trebui sa existe, in conceperea si expunerea unei lucrari artistice publicului. Limita este data de....bunului-gust. Bunul-gust tine de inteligenta artistului, de capacitatea celui care propunand un subiect artistic, incearca sa induca in receptorii sai, adica in privitori, acel "ceva" ce le atinge spiritul si le provoaca sentimente si trairi greu de descris in cuvinte. Facand o analogie intre degustarea unei mancari, oricat de rafinata ar fi, in care sarea si piperul si-au gresit masura, si realizarea unei lucrari de arta, la care s-a recurs la "impulsul primar" netrecut prin filtrele bunului gust, ajungem sa ne dam seama, si singuri, unde este problema.

Nu trebuie sa se faca confuzie intre reliefarea esentei in arta, lucru realizat admirabil de catre Brancusi, prin creatiile sale apreciate in intreaga lume, si "arta" lipsita de esenta, arta noului val, ce anima artisti contemporani, autohtoni si straini, deopotriva, care promoveaza "proiecte culturale" si "idei" de-a dreptul grotesti, ce nu au nimic comun cu arta in sine, si nicidecum noi stiluri ori curente in arta, ce ar putea fi folosite drept modele pentru viitoarele generatii de artisti. Iar expozitia de la New York, promovata de Institutul Cultural Roman, este un exemplu, in acest sens. Consider ca nu avem nevoie de asemenea modele in arta, fiindca nici nu se pune problema de a duce lipsa de ele. Grigorescu, Brancusi, Luchian, Tatarescu... merita o mai larga apreciere din partea celor care conduc destinele Culturii, pentru promovarea in afara granitelor tarii a adevaratelor valori nationale, si nu a subculturii.

vineri, 17 octombrie 2008

Niciodata, iubito....

"niciodata, iubito, n-am sa merg fara tine
esti prezenta in sangele meu galopand
te simt ca pe o bautura in vine
cutit ce-mi taie sfoara unui gand

niciodata, iubito, n-am sa ador altceva
decat sanii tai mici far-a bluzei perdea
leganarea soldurilor tale fierbinti
ce scoate pe Corso
vanzatorii din minti

niciodata, iubito, n-am sa umblu hai-hui
in palma mereu imi vei sta ca un cui
rastignit in aceasta ravnita dulceata
ce tine o viata

in cosmos trimis sa comand escadrile
sa cuceresc un meteorit
din alta Cale Lactee
strapungand in iures norii atomici
vei fi, dintre stele,
singura ravnita femeie

si-n moarte de-ar fi sa cobor fara lift
sa umblu
prin ale iadului odai cu metroul
tot la tine iubito m-as gandi
admirandu-ti, in zmoala,
trusoul"

(Lucian Avramescu)

joi, 16 octombrie 2008

Sufletul

"Sufletul e ceva in noi
Care nu poate exista in afara.
De cate ori nu mi s-a intamplat
Sa descopar
Suflete goale in iarba tragand sa moara.
Le luam cu grija in palma,
Dar niciodata
Nu gaseam destul de repede pe cineva
Sa le primeasca in sine.
Simteam causul palmei gol
Si-un abur, neatins de frunze, trecea
Banuitor prin trupul meu.
Sufletul se-adaposteste in noi
De Dumnezeu ?"

(Ana Blandiana)

Nu ma intelegi

"In ochii mei acuma nimic nu are pret
Ca taina ce ascunde a tale frumuseti;
Caci pentru care alta minune decat tine
Mi-as risipi o viata de cugetari senine

...................................................................


Cand dorul meu e-atata de-adanc si-atat de sfant
Cum nu mai e nimica in cer si pe pamant,
Cand e o-namorare de tot ce e al tau,
De-un zambet, de-un cutremur, de bine si de rau,
Cand esti enigma insasi a vietii mele-ntregi...
Azi vad din a ta vorba ca nu ma intelegi !"

(Mihai Eminescu)

Recital al pianistului Dan Grigore la Ateneul Roman

Cunoscutul pianist roman Dan Grigore, impreuna cu Filarmonica "George Enescu", va sustine un recital caritabil organizat de Fundatia Principesa Margareta a Romaniei in vederea sustinerii tinerilor artisti aflati la inceputul carierei lor. Recitalul are loc de ziua Majestatii Sale Regele Mihai I care va fi prezent la Ateneu impreuna cu Principesa Margareta a Romaniei.

Maestrul Dan Grigore va interpreta lucrari ale compozitorilor W.A. Mozart, Franz Liszt, George Enescu, L.W.Beethoven, Frederic Chopin, Claude Debussy.

Recitalul va avea loc la Ateneu, in data de 25 oct. 2008, ora 18.00

marți, 14 octombrie 2008

"E prea putin ...

....ce pot marturisi,
Daca-ai fugi si nu te-as mai gasi,
Dar, ca sa afli totul, nu e greu;
Asculta-ma cu sufletul, mereu,
Lasandu-ma sa cred ca nu mai vrei
Sa te desprinzi cumva din ochii mei
Si-ai sa intelegi cat frig s-ar intampla
Daca-ai fugi si nu te-as mai afla..."

(G. Tarnea, 1999)

Crampeie de timp

Flash-uri.....flash-uri de lumina, de culori, de bucurie, de melancolie, de reverie..... Intr-un cuvant, de viata. Toate starile noastre se condenseaza in cateva secunde. Stari efemere, inefabile care ne cuprind sufletele si pe care le-am dori nesfarsite. Iar, uneori, chiar sunt.

Momente de puritate, momente de timp. Irepetabile.....In aparenta, doar !

Discutam, deunazi, cu un om al cuvintelor si ideilor, un literat, despre placerea de a trai. Un timp, un moment, o viata. Parcursul nostru in timp seamana cu un film. Care poate fi bun sau nelinistitor de prost, poate candida la Oscar-ul viselor sau poate fi un film obisnuit, de duzina. Toata vietuirea noastra depinde, in principal, de noi sa o facem agreabila, dar si de mediul in care "jucam" si de "partenerii de viata" pe care-i avem alaturi. Exact ca in productia unei pelicule filmate care necesita pe langa omul de platou - regizorul -, liberul arbitru, adica fiecare dintre noi, si un Scenarist, pe al carui subiect se joaca piesa vietii noastre. Fara idei, piesa nu s-ar mai juca. Fara Lumina, culoare, zambete si nelinisti, viata ar fi fada si lipsita de sens.

Gandurile-mi fug pe hartie, insa nu uita sa retina esentialul.

Dar fara Iubire cum ar decurge viata ? Fara Iubirea autentica, adevarata. Raspunsul nu intarzie in timp. Ar fi ca intr-o piesa non-hitchockiana, robotica, in care indivizii bipezi, lipsiti de sentimente ar continua sa se minta ca traiesc.

Iubirea este liantul vietilor noastre. Ea da sens si valoare traiului pe acest pamant. Restul este ocupat doar de aparente, automatism, mimetisme si indiferenta.
Momentele de traire si de bucurie adevarate nu pot exista decat impartasite in Iubire si cu Iubire. Si pot fi mai mult decat niste flash-uri ori "cadre" prelucrate. Pot "trai" mai mult de doua ore. Se pot multiplica, in viata. Se pot repeta, in timp. Pot fi unice, ca moment, in dimensiunea spatio-temporala, dar niciodata unice ca valoare sentimentala, intrinseca.

luni, 13 octombrie 2008

Concert de Exceptie la Sala Palatului

In deschiderea Festivalului Artelor Bucuresti, renumitul pianist Dan Grigore va sustine un concert impreuna cu Orchestra Nationala Radio (Dir. Misha Katz). Programul va cuprinde doua parti: in prima parte vor putea fi audiate lucrarile "Finlandia", de J. Sibelius si "Concertul pentru pian si orchestra in la minor ", de E. Grieg, partea a-II a fiind rezervata lucrarilor "O noapte pe Muntele Plesuv", de M. Mussorgsky si "Francesca da Rimini", de P. I. Ceaikovsky.

Concertul va avea loc la ora 19.00, in data de 2 noiembrie.

vineri, 10 octombrie 2008

"Iubirea este mult educatoare, ea da sensul existentei in varietatea si valoarea ei reala." (Tudor Arghezi)

"Daca cineva staruie sa-i spun de ce o iubesc nu pot decat sa-i dau acest raspuns: "pentru ca e ea, pentru ca sunt eu." (Michel de Montaigne)

joi, 9 octombrie 2008

Remember John Lennon 9 Oct 1940 - 8 Dec 1980

"Imagine there's no Heaven
It's easy if you try
No hell below us
Above us only sky
Imagine all the people
Living for today

Imagine there's no countries
It isn't hard to do
Nothing to kill or die for
And no religion too
Imagine all the people
Living life in peace

You may say I'm a dreamer
But I'm not the only one
I hope some day you'll join us
And the world will be one

Imagine no possesions
I wonder if you can
No need for greed or hunger
A brotherhood of man
Imagine all the people
Sharing all the world

You may say I'm a dreamer
But I'm not the only one
I hope some day you'll join us
And the world will live as one."

(John Lennon)
"Caci - cine nu stie - iubim mai mult pentru ceea ce dam decat pentru ceea ce ni se da si mai ales pentru acei pentru care ne jertfim." (Garabet Ibraileanu)

miercuri, 8 octombrie 2008

"Nu piroanele l-au rastignit pe Hristos, ci Iubirea." (F. Dostoevski)


"Iubirea nu este un targ: te iubesc pentru ca ma iubesti. Iubirea este o certitudine: te iubesc pentru ca te iubesc." (Liviu Rebreanu)


"Iubirea misca Soarele si celelalte stele." (Dante Alighieri)

luni, 6 octombrie 2008

Nu-ti este tie harazit

"nu-ti este tie harazit
sa faci bobocul verde sa-nfloreasca.
oricat l-ai scutura si l-ai lovi
nu-i in puterile tale
sa-l faci sa dea petale.
atingerea-ti murdara-l pangari
ii smulgi petalele si i le spulberi
farame le strivesti in pulberi.
ah ! nu-ti este tie harazit
sa faci bobocul verde sa-nfloreasca
cel care poate sa-l deschida
o face-atat de simplu !
i-arunca o privire pe sub gene
si mustul vietii se porneste-n vene.
la suflul asta floarea-si scoate
aripile-n vant, vaslind din toate.
culori s-aprind ca dorul inimii curate
si o miresa isi destaina
dulcea-i taina.
cel care poate sa-l deschida
o face atat de simplu."

(Rabindranath Tagore)
"Nu recunosc alt semn al superioritatii decat bunatatea." (Ludwig van Beethoven)


"Prima conditie a bunatatii sufletului omenesc este sa aiba ceva de iubit; a doua , sa aiba ceva de respectat." (Mary Ann Evans)

Descoperind, invatam sa traim

Traim intr-o lume plina de contradictii. Desi, tehnologic vorbind, lumea noastra a evoluat constant, si continua sa o faca, spiritual am ramas in "perioada neoliticului". Unii dintre noi se intreaba daca spiritualitatea mai are vreo importanta in viata lor, altii nu "vad" daca exista vreo legatura intre dezvoltarea lor ca oameni - si implicit a societatii umane din care fac parte - si Spirit, ori cum se pot influenta una pe cealalta si ce repercusiuni pot rezulta din aceasta cauzalitate?
Este indiscutabil ca aceasta conexiune exista, iar istoria umanitatii, ne-a dovedit-o pe deplin, de-a lungul timpului. Insa, de cele mai multe ori, oamenii continua sa piarda din vedere esenta, si totodata raspunsurile, problemelelor cu care se confrunta zi de zi, focalizandu-si toata energia si interesul catre partea materiala. Mereu catre materie ! Este inutil sa mai adaug ca, odata cu consumarea energiei, timpul isi pierde din valoare, si odata cu el, viata multora dintre noi devine un calvar, fiind lipsita de speranta si plina de stres, incertitudini si regrete.

Dar care este esenta si prin ce poate fi exprimata ea ?

In general, omul greseste nu ignorand existenta spiritului in viata sa, ci datorita necunoasterii profunde a acestuia. Lumea noastra axata pe "valorile" materiale, pe consum si pe inexistenta unor repere morale autentice isi poate reveni din debusolare doar restabilindu-si adevaratul reper moral relevat in persoana lui Iisus Hristos.

Fiinta umana este o creatie extrem de complexa si deosebit de frumoasa. Este frumoasa, in fiecare parte a sa ! Fiecare dintre noi este un unicat, in felul sau si tocmai constientizarea acestui aspect, ne face sa fim deosebiti de celelalte fiinte din lumea animala. Omul este inzestrat cu Spirit, are sentimente, poate intelege, rationa si se poate bucura, atat de complexitatea Universului si a spatiului in care traieste, cat si de lucrurile simple, aparent banale, ca bobitele de roua de pe petalele unei flori, ori zborul neordonat al unui fluture !

Spiritul este mai presus de materie. Putem, astfel, depasi toate paradoxurile lumii, daca fiecare dintre noi se dezbraca de Sine, isi lasa la o parte mandria, atotstiinta, ignoranta si, privind in jurul sau, isi ajuta semenii. Si, nu doar cu vorba, ci mai ales cu fapta !
Raspunsurile la problemele noastre stau chiar in noi, in atitudinea si in mentalitatea noastra, in intelegerea relatiei fiecaruia dintre noi cu Mantuitorul nostru. Abia atunci viata isi va descoperi frumusetea si bogatia ei. Caci, nu-i asa, doar nascandu-ne din nou, in Iisus Hristos, vom gusta din bucuriile vietii, invatand sa traim curat, sincer si frumos.

Daca vom "privi" mai mult spre cer, roadele credintei nu vor intarzia sa apara, in vietile noastre.

Iata, deci, care este esenta tuturor lucrurilor care se petrec in vietile noastre: relatia unica, indestructibila ce exista intre noi, oamenii, si Iisus Hristos, intre materie si Spirit, relatie ce transcende Timpului.

joi, 2 octombrie 2008

Iubind in taina...

"Iubind in taina am pastrat tacere,
Gasind ca astfel o sa-ti placa tie,
Caci in priviri citeam o vecinicie
De-ucigatoare visuri de placere.

Dar nu mai pot. A dorului tarie
Cuvinte da duioaselor mistere;
Vreau sa ma-nec de dulcea-nvapaiere
A celui suflet ce pe al meu stie.

Nu vezi ca gura-mi arsa e de sete
Si-n ochii mei se vede-n friguri chinu-mi,
Copila mea cu lungi si blonde plete?

Cu o suflare racoresti suspinu-mi,
C-un zambet faci gandirea sa se-mbete.
Fa un sfarsit durerii - vin la sanu-mi."

(M.Eminescu)
"

Eu te-am iubit...

"Eu te-am iubit si poate ca iubirea
In suflet inca nu s-a stins de tot;
Dar nici neliniste si nici tristete
Ea nu iti mai va da, asa socot.
Fara cuvinte te-am iubit, fara nadejde,
De gelozie, de sfiala chinuit.
Dea Domnul sa mai fii candva iubita
Asa adanc, asa gingas cum te-am iubit."

(A.S. Puskin)

CONCERT L.van BEETHOVEN

Orchestra Nationala Radio (Dir.Horia Andreescu) prezinta, vineri 3 octombrie, ora 19:00, in Studioul de Concerte "Mihail Jora", cateva dintre lucrarile concertistice importante ale marelui compozitor german L. van Beethoven:

  • Uvertura Victoria lui Wellington, op.91
  • Concertul nr.5 in mi bemol major pentru pian si orchestra (solist: Gerhard Oppitz - pian)
  • Imperialul, op.73
  • Simfonia nr.3 in mi bemol major Eroica, op.55

Singuratate

"In nopti d-amaraciune, in zile de placere,
De cand in umbra vietii, strain, ma ratacesc,
Vazut-am pretutindeni o tanara parere,
Frumoasa, ideala, cu chipul fecioresc.
Divina-i frumusete pe privitori imbata
Ca dulcile dorinte ce prin suspine trec,
Cosita-i e umbroasa si fruntea-i e curata;
Dar palida-i e fata si lacrimile-o-nec!
Cand ea mi se arata prin seri de desfatare,
O vad plecandu-si capul pe mana sa visand,
In locuri singuratici fantasma dulce-apare,
In sarbatori voioase ea vine lacrimand.
Adesea pleaca fruntea pe fruntea-mi abatuta,
In sanul ei vars lacrimi si ma rapesc de-amor!
Atat e de frumoasa, poetica, placuta
Cand lacrimile mele pe fata-i se strecor!
Vai, ce de fericire, va bate sanul foarte,
D-amorul ei cel tanar, o, fratii mei , fugiti!

Cand ati iubit pe dansa, mai mult nu mai iubiti.
Eu am iubit aceasta divina frumusete
Si de atuncea lumea mereu o parasesc;
Pe sanul ei se stinse frumoasa-mi tinerete,
Singuratatea este fantasma ce iubesc."

(D. Bolintineanu)
"
A apărut o eroare în acest obiect gadget