In dulcele stil clasic,
de Nichita Stanescu


"Ma invelesc de frig intr-o speranta
cum se-nveleste soba nou zidita
in reliefuri de faianta
cu focul pururi logodita.

Nu pune mana peste mine daca-i vara
caci n-ai sa intelegi nimic
stimata doamna-domnisoara
din frig.

Ci vino cand nu merge nimeni
cand nu avem picioare, vino
dar mai ales cand voi fi orb,
lumino."