miercuri, 6 mai 2009

Cadran

Mai intai dispar cifrele,
In timp ce limbile pipaie
Greoaie si oarbe cadranul,
Nevenindu-le sa creada
Ca nu mai au ce cauta.
Ceea ce nu-nseamna nici pe departe
Ca timpul nu mai exista,
Dimpotriva,
Ca vartejul trecerii lui a spulberat
Masurile,
Puhoiul nu mai poate fi impartit
In secunde, minute, ore, milenii,
Ci matura tot, clepsidre, clopotnite, orologii
Pe cand, disperate, aratatoarele
Vaslesc haotic prin aer
Nereusind sa arate nici macar
Sfarsitul lumii.

(Ana Blandiana - Refluxul sensurilor)

Niciun comentariu:

A apărut o eroare în acest obiect gadget