Pentru iubitorii celei de-a saptea arte, dar nu numai, Ceremonia de decernare a premiilor Academiei Americane de Film, care a avut loc la Teatrul Kodak din Hollywood, nu a fost lipsita nici anul acesta de...surprize. Unele placute, altele mai putin placute.
Filme interesante, roluri pe masura, actori / actrite care au "intrat" bine in...personaje, imagini senzationale, efecte speciale nelipsite, partituri regizorale complexe etc. etc. Toate aceste lucruri pentru castigarea mult ravnitului Oscar.
Chiar daca castigatorii deja se cunosc, pentru cei care nu au reusit sa urmareasca "in direct" evenimentele, va invit sa le (re)descoperiti intrand pe www.oscar.com
Vizionare placuta.
miercuri, 25 februarie 2009
marți, 24 februarie 2009
vineri, 20 februarie 2009
Ochii tai
Şi lumina parcă se pregătea,
Aduna toţi norii şi-i atârna
Departe la orizont,
Pe frânghie,
Să se-usuce încet...
Astă-seară a fost cald şi senin,
Toate stelele aveau pahare de vin
Şi-mi dădeau să gust puţin
Şi mie...
Între timp, tu dormeai...
Spune-mi despre tine
Lucruri cât mai puţine,
Lasă-mă să le ghicesc,
Să le inventez,
Să le potrivesc...
Dacă mai crezi cât de cât în minuni,
Să te văd trei zile, să nu te văd trei luni,
Şi s-o luăm iar şi iar
De la capăt...
Spune-mi, cum ţi s-ar părea?
Eu te vreau mereu
În colţişorul meu,
Să fii lângă mine
Şi să-ţi fie bine...
Am cunoscut o fată frumoasă,
Are maşină, are şi casă
Şi vorbim la telefon
O grămadă...
Însă n-are ochii tăi...
(Alexandru Andries)
Aduna toţi norii şi-i atârna
Departe la orizont,
Pe frânghie,
Să se-usuce încet...
Astă-seară a fost cald şi senin,
Toate stelele aveau pahare de vin
Şi-mi dădeau să gust puţin
Şi mie...
Între timp, tu dormeai...
Spune-mi despre tine
Lucruri cât mai puţine,
Lasă-mă să le ghicesc,
Să le inventez,
Să le potrivesc...
Dacă mai crezi cât de cât în minuni,
Să te văd trei zile, să nu te văd trei luni,
Şi s-o luăm iar şi iar
De la capăt...
Spune-mi, cum ţi s-ar părea?
Eu te vreau mereu
În colţişorul meu,
Să fii lângă mine
Şi să-ţi fie bine...
Am cunoscut o fată frumoasă,
Are maşină, are şi casă
Şi vorbim la telefon
O grămadă...
Însă n-are ochii tăi...
(Alexandru Andries)
joi, 19 februarie 2009
Si s-a nascut un Brancusi...
"Iubirea cheama iubire. Nu este atat de important ca sa fii iubit, cat sa iubesti tu cu toata puterea si cu toata fiinta."
"Simplitatea nu este un tel in arta, dar ajungi fara voie la ea pe masura ce te apropii de sensul real al lucrurilor."
"Exista un scop in orice lucru. Pentru a-l atinge, trebuie sa te lepezi de tine insuti."
"Simplitatea este in sine o complexitate - si trebuie sa te hranesti cu esenta, ca sa poti sa-i intelegi valoarea."
(Constantin Brancusi 1876, 19 febr.- 1957, 16 mar.)
"Simplitatea nu este un tel in arta, dar ajungi fara voie la ea pe masura ce te apropii de sensul real al lucrurilor."
"Exista un scop in orice lucru. Pentru a-l atinge, trebuie sa te lepezi de tine insuti."
"Simplitatea este in sine o complexitate - si trebuie sa te hranesti cu esenta, ca sa poti sa-i intelegi valoarea."
(Constantin Brancusi 1876, 19 febr.- 1957, 16 mar.)
Am obosit,
de Ana Blandiana
Am obosit să mă nasc din idee,
Am obosit să nu mor -
Mi-am ales o frunză,
Iată din ea mă voi naşte,
După chipul şi asemănarea ei, uşor
Seva răcoroasă o să mă pătrunză
Şi nervurile îmi vor fi fragede moaşte;
De la ea o să învăţ să tremur, să cresc,
Şi de durere să mă fac strălucitoare;
Apoi să mă desprind de pe ram
Ca un cuvânt de pe buze.
În felul acela copilăresc
În care
Se moare
La frunze.
de Ana Blandiana
Am obosit să mă nasc din idee,
Am obosit să nu mor -
Mi-am ales o frunză,
Iată din ea mă voi naşte,
După chipul şi asemănarea ei, uşor
Seva răcoroasă o să mă pătrunză
Şi nervurile îmi vor fi fragede moaşte;
De la ea o să învăţ să tremur, să cresc,
Şi de durere să mă fac strălucitoare;
Apoi să mă desprind de pe ram
Ca un cuvânt de pe buze.
În felul acela copilăresc
În care
Se moare
La frunze.
marți, 17 februarie 2009
Izvorul noptii,
de Lucian Blaga
Frumoaso,
ţi-s ochii-aşa de negri încât seara
când stau culcat cu capu-n poala ta
îmi pare
că ochii tăi, adânci, sunt izvorul
din care tainic curge noaptea peste văi
şi peste munţi şi peste seşuri
acoperind pământul
c-o mare de-ntuneric.
Aşa-s de negri ochii tăi,
lumina mea.
Frumoaso,
ţi-s ochii-aşa de negri încât seara
când stau culcat cu capu-n poala ta
îmi pare
că ochii tăi, adânci, sunt izvorul
din care tainic curge noaptea peste văi
şi peste munţi şi peste seşuri
acoperind pământul
c-o mare de-ntuneric.
Aşa-s de negri ochii tăi,
lumina mea.
Dreptul la timp,
de Nichita Stanescu
Tu ai un fel de paradis al tău
în care nu se spun cuvinte.
Uneori se mişcă dintr-un braţ
şi câteva frunze îţi cad inainte.
Cu ovalul feţei se stă înclinat
spre o lumină venind dintr-o parte
cu mult galben în ea şi multă lene,
cu trambuline pentru săritorii în moarte.
Tu ai un fel al tău senin
De-a ridica oraşele ca norii,
şi de-a muta secundele mereu
pe marginea de Sud a orei,
când aerul devine mov şi rece
şi harta serii fără margini,
şi-abia mai pot rămâne-n viaţă
mai respirând, cu ochii lungi, imagini.
Tu ai un fel de paradis al tău
în care nu se spun cuvinte.
Uneori se mişcă dintr-un braţ
şi câteva frunze îţi cad inainte.
Cu ovalul feţei se stă înclinat
spre o lumină venind dintr-o parte
cu mult galben în ea şi multă lene,
cu trambuline pentru săritorii în moarte.
Tu ai un fel al tău senin
De-a ridica oraşele ca norii,
şi de-a muta secundele mereu
pe marginea de Sud a orei,
când aerul devine mov şi rece
şi harta serii fără margini,
şi-abia mai pot rămâne-n viaţă
mai respirând, cu ochii lungi, imagini.
luni, 16 februarie 2009
Ce e amorul ?
Ce e amorul? E un lung
Prilej pentru durere,
Căci mii de lacrimi nu-i ajung
Şi tot mai multe cere.
De-un semn în treacăt de la ea
El sufletul ţi-l leagă,
Încât să n-o mai poţi uita
Viaţa ta întreagă.
Dar încă de te-aşteaptă-n prag
În umbră de unghere,
De se-ntâlneşte drag cu drag
Cum inima ta cere:
Dispar şi ceruri şi pământ
Şi pieptul tău se bate,
Şi totu-atârnă de-un cuvânt
Şoptit pe jumătate.
Te urmăreşte săptămâni
Un pas făcut alene,
O dulce strângere de mâini,
Un tremurat de gene.
Te urmăresc luminători
Ca soarele şi luna,
Şi peste zi de-atâtea ori
Şi noaptea totdeauna.
Căci scris a fost ca viaţa ta
De doru-i să nu-ncapă,
Căci te-a cuprins asemenea
Lianelor din apă.
(Mihai Eminescu)
Prilej pentru durere,
Căci mii de lacrimi nu-i ajung
Şi tot mai multe cere.
De-un semn în treacăt de la ea
El sufletul ţi-l leagă,
Încât să n-o mai poţi uita
Viaţa ta întreagă.
Dar încă de te-aşteaptă-n prag
În umbră de unghere,
De se-ntâlneşte drag cu drag
Cum inima ta cere:
Dispar şi ceruri şi pământ
Şi pieptul tău se bate,
Şi totu-atârnă de-un cuvânt
Şoptit pe jumătate.
Te urmăreşte săptămâni
Un pas făcut alene,
O dulce strângere de mâini,
Un tremurat de gene.
Te urmăresc luminători
Ca soarele şi luna,
Şi peste zi de-atâtea ori
Şi noaptea totdeauna.
Căci scris a fost ca viaţa ta
De doru-i să nu-ncapă,
Căci te-a cuprins asemenea
Lianelor din apă.
(Mihai Eminescu)
duminică, 15 februarie 2009
Suflete-clipe...
Te stiu de-o vreme,
ca si cand te-as cunoaste
de-un veac
Si nu mai vorbesc
decat
in iubire
Te simt in fiece miscare
ce-o fac,
caci vantul-mi sopteste
de tine
Te doresc langa mine,
aici si acum
Sa-ti vorbesc
doar in...doua cuvinte
Intelesul amorului,
ce se naste in mine,
nebun
E stiut
doar
de suflete-clipe
(aleaN, 2009, februarie, 15)
ca si cand te-as cunoaste
de-un veac
Si nu mai vorbesc
decat
in iubire
Te simt in fiece miscare
ce-o fac,
caci vantul-mi sopteste
de tine
Te doresc langa mine,
aici si acum
Sa-ti vorbesc
doar in...doua cuvinte
Intelesul amorului,
ce se naste in mine,
nebun
E stiut
doar
de suflete-clipe
(aleaN, 2009, februarie, 15)
vineri, 13 februarie 2009
Fara tine,
de Ana Blandiana
Fără tine mi-e frig
N-am înţeles niciodată
Cum simte aerul
Că ai plecat.
Universul se strânge
Ca o minge plesnită
Şi-şi lasă pe mine zdrenţele reci.
Câinele negru
Cu burta întinsă duios pe zăpadă
Se scoală şi se îndepărtează
Privindu-mă în ochi,
Refuzând să-şi spună numele.
Începe să fulguie.
Mă ustură pielea
Pe locul de unde te-ai rupt.
Şi mi-e frig,
Când simt cum cade moale,
Odată cu zăpada,
Această rugăciune către nimeni.
Fără tine mi-e frig
N-am înţeles niciodată
Cum simte aerul
Că ai plecat.
Universul se strânge
Ca o minge plesnită
Şi-şi lasă pe mine zdrenţele reci.
Câinele negru
Cu burta întinsă duios pe zăpadă
Se scoală şi se îndepărtează
Privindu-mă în ochi,
Refuzând să-şi spună numele.
Începe să fulguie.
Mă ustură pielea
Pe locul de unde te-ai rupt.
Şi mi-e frig,
Când simt cum cade moale,
Odată cu zăpada,
Această rugăciune către nimeni.
joi, 12 februarie 2009
La steaua,
de Mihai Eminescu
La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.
Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre,
Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie:
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem, şi nu e.
Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adâncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmăreşte încă.
La steaua care-a răsărit
E-o cale-atât de lungă,
Că mii de ani i-au trebuit
Luminii să ne-ajungă.
Poate de mult s-a stins în drum
În depărtări albastre,
Iar raza ei abia acum
Luci vederii noastre,
Icoana stelei ce-a murit
Încet pe cer se suie:
Era pe când nu s-a zărit,
Azi o vedem, şi nu e.
Tot astfel când al nostru dor
Pieri în noapte-adâncă,
Lumina stinsului amor
Ne urmăreşte încă.
miercuri, 11 februarie 2009
True love...
...is one.
Nu exista balanta pentru cantarirea sentimentelor. Se spune ca in dragoste, intotdeauna, dai mai mult decat primesti sau, poate, e invers ? Sa iubesti si sa-i daruiesti persoanei iubite ce-si doreste, nu doar posibilitatea de a-si satisface placerile mondene, ci sa-i jertfesti chiar onoarea ta este, oare, o dovada suprema de dragoste, sau de nesfarsita incredere, sau de copilareasca naivitate, sau, pur si simplu, de nesabuinta ? (Honore de Balzac)
Nu exista balanta pentru cantarirea sentimentelor. Se spune ca in dragoste, intotdeauna, dai mai mult decat primesti sau, poate, e invers ? Sa iubesti si sa-i daruiesti persoanei iubite ce-si doreste, nu doar posibilitatea de a-si satisface placerile mondene, ci sa-i jertfesti chiar onoarea ta este, oare, o dovada suprema de dragoste, sau de nesfarsita incredere, sau de copilareasca naivitate, sau, pur si simplu, de nesabuinta ? (Honore de Balzac)
marți, 10 februarie 2009
Fii intelept,
de Ana Blandiana
Nu te speria de gesturile mele,
Tu cel care mă vezi,
Oricât de aprigă mi-ar fi mişcarea.
Fii înţelept şi bucură-te.
Eu sunt asemenea elicei avionului,
Neputincioasă până-i poţi vedea rotirea -
Ucigător este doar locul paşnic unde
Elicea avionului se-nvârte invizibilă.
Tu teme-te numai de spaţiu-n care
Îţi pare cum că nu exist, şi plângi
Numai în vântul transparent care m-ascunde.
Nu te speria de gesturile mele,
Tu cel care mă vezi,
Oricât de aprigă mi-ar fi mişcarea.
Fii înţelept şi bucură-te.
Eu sunt asemenea elicei avionului,
Neputincioasă până-i poţi vedea rotirea -
Ucigător este doar locul paşnic unde
Elicea avionului se-nvârte invizibilă.
Tu teme-te numai de spaţiu-n care
Îţi pare cum că nu exist, şi plângi
Numai în vântul transparent care m-ascunde.
Ganduri...intelepte
"Fiecare om ar trebui ca macar o data pe zi sa asculte un cantec, sa citeasca o poezie buna, sa vada un tablou frumos si, daca este posibil, sa spuna cateva cuvinte bine gandite." (Johann von Goethe)
"Ceea ce puteti face sau visati ca puteti face...incercati chiar acum. Indrazneala are geniu, putere si magie." (Johann von Goethe)
"Nu poti invata nimic pe nimeni; poti doar sa ajuti pe cineva sa se descopere." (Galileo Galilei)
"Ceea ce puteti face sau visati ca puteti face...incercati chiar acum. Indrazneala are geniu, putere si magie." (Johann von Goethe)
"Nu poti invata nimic pe nimeni; poti doar sa ajuti pe cineva sa se descopere." (Galileo Galilei)
Bilantul responsabilitatii sociale pe anul 2008
Chiar daca acest blog are foarte putine legaturi, daca nu chiar deloc, cu problemele legate de protejarea mediului inconjurator, si asta nu pentru ca nu as fi o persoana careia sa nu ii pase de natura, ba din contra, as putea spune, m-am hotarat sa raspund invitatiei lansate de site-ul http://www.responsabilitateasociala.ro/ via www.maimultverde.ro. Cu alte cuvinte, care este parerea mea referitoare la responsabilitatea sociala pe 2008, in urma intrebarilor propuse ? Iat-o:
1. Care sunt primele trei companii din Romania pe care le apreciezi cel mai mult pentru implicarea in societate si de ce ?
Intr-o enumerare randomizata, le-as desemna pe: Ursus Breweries - pentru campania de ecologizare a unor perimetre din Delta Dunarii (zona care ar trebui mult mai atent monitorizata, privind prevenirea turismului necontrolat care ar putea genera o presiune mare asupra mediului deltaic, largirea perimetrelor ariilor protejate existente, dar si a acelor arii cu destinatie de cercetare stiintifica, cu atat mai mult cu cat aceasta delta reprezinta o zona umeda de importanta mondiala (sit Ramsar), declarata Rezervatie a Biosferei (in programul UNESCO) si trecuta ca atare in Patrimoniul Natural Mondial ); UniCredit Tiriac Bank - pentru programul de impadurire din Parcul National Piatra Craiului si, nu in ultimul rand, Orange Romania - pentru conservarea biodiversitatii din SE - Transilvaniei si a promovarii unui turism "prietenos" cu natura.
2. In ce masura companiile din Romania au raspuns asteptarilor tale privind implicarea lor in societate ? (ce au facut bine, cu ce au gresit si ce ar trebui sa faca)
Referindu-ma strict doar la domeniul mediu (pentru ca si enumerarea mea a fost "tintita" in acest sens), din pacate, companiile din Romania puteau sa realizeze mult mai mult. Este adevarat, s-au facut progrese importante, dar nu suficiente, prin reimpadurirea unor zone defrisate ori atinse de fenomenul desertificarii, prin ecologizarea unor zone, prin diverse campanii de promovare a unui mediu curat etc. Ma tem insa ca toate aceste initiative au fost prea putin percepute de societate, fiind mai mult un exercitiu de imagine a multora dintre companii. Pentru promovarea unor programe de mediu cu impact mai larg in societate cred ca ar trebui ca "lantul trofic" reprezentat de companii-societate-stat sa fie mult mai flexibil in domeniul mediului. Adica, sa functioneze. Cum ? Prin existenta unor "facilitati" fiscale de mediu (in concordanta cu legislatia U.E. in materie), prin extinderea parteneriatelor dintre companii si organizatiile de mediu, prin promovarea proiectelor de mediu realizate si de catre persoane fizice, si nu doar de ONG-uri [si aici ma gandesc si la realizarea unor emisiuni media (radio, TV) in care partenere-financiar sa fie chiar companiile], prin imbunatatirea legislatiei de mediu privind responsabilizarea cetateanului - problema care revine statului, prin realizarea unui sistem integrat de management, mai eficient, in colectarea selectiva a deseurilor la nivelul localitatilor (cu implicarea tuturor partenerilor sociali). Si exemplele ar putea continua...
3. Ce asteptari ai de la companiile din Romania, in privinta responsabilitatii sociale, in anul 2009 ? (cu referire la cauzele pe care ar trebui sa le sustina, la modul in care ar trebui sa o faca si cum ar trebui sa comunice acest lucru)
Cred ca o parte din raspunsurile la aceasta intrebare se regasesc putin mai sus. Pe langa acestea, sper sa se realizeze proiecte pe termene mai lungi, cu idei bine tintite si cu o publicitate mai "percutanta" in societate. Si nu fac referire aici doar la protejarea mediului, insa cred ca totul tine de acesta. Suntem oameni, vietuim pe acest Pamant si merita, nu numai pentru noi, dar mai ales pentru generatiile care vor veni dupa noi, sa-l mentinem in viata. In rezumat, fie spus, manageri de programe mai inventivi, mai creativi, resurse financiare si de publicitate alocate cu mai multa inteligenta (deh...perioada de recesiune) si mai multa....ACTION.
4. Cum crezi ca le-ai putea stimula, tu personal, pe companii, si in special pe cele de la care cumperi, sa fie mai responsabile in 2009 ? (in contextul crizei economice, ne intereseaza daca tu personal esti dispus sa recompensezi sau sa sanctionezi companiile care se implica, respectiv nu se implica in rezolvarea problemelor sociale pe care le va avea de infruntat Romania in 2009)
Personal, propunandu-le un proiect la care am lucrat foarte mult (a fost pus pe hartie, inca din 2004) si care, din nefericire, nu si-a gasit inca concretizarea, cu toate ca este destinat societatii si priveste protectia mediului ambiant. Asta poate si datorita faptului ca n-am avut in spate forta unui ONG.
Toate cele bune,
aleaN
1. Care sunt primele trei companii din Romania pe care le apreciezi cel mai mult pentru implicarea in societate si de ce ?
Intr-o enumerare randomizata, le-as desemna pe: Ursus Breweries - pentru campania de ecologizare a unor perimetre din Delta Dunarii (zona care ar trebui mult mai atent monitorizata, privind prevenirea turismului necontrolat care ar putea genera o presiune mare asupra mediului deltaic, largirea perimetrelor ariilor protejate existente, dar si a acelor arii cu destinatie de cercetare stiintifica, cu atat mai mult cu cat aceasta delta reprezinta o zona umeda de importanta mondiala (sit Ramsar), declarata Rezervatie a Biosferei (in programul UNESCO) si trecuta ca atare in Patrimoniul Natural Mondial ); UniCredit Tiriac Bank - pentru programul de impadurire din Parcul National Piatra Craiului si, nu in ultimul rand, Orange Romania - pentru conservarea biodiversitatii din SE - Transilvaniei si a promovarii unui turism "prietenos" cu natura.
2. In ce masura companiile din Romania au raspuns asteptarilor tale privind implicarea lor in societate ? (ce au facut bine, cu ce au gresit si ce ar trebui sa faca)
Referindu-ma strict doar la domeniul mediu (pentru ca si enumerarea mea a fost "tintita" in acest sens), din pacate, companiile din Romania puteau sa realizeze mult mai mult. Este adevarat, s-au facut progrese importante, dar nu suficiente, prin reimpadurirea unor zone defrisate ori atinse de fenomenul desertificarii, prin ecologizarea unor zone, prin diverse campanii de promovare a unui mediu curat etc. Ma tem insa ca toate aceste initiative au fost prea putin percepute de societate, fiind mai mult un exercitiu de imagine a multora dintre companii. Pentru promovarea unor programe de mediu cu impact mai larg in societate cred ca ar trebui ca "lantul trofic" reprezentat de companii-societate-stat sa fie mult mai flexibil in domeniul mediului. Adica, sa functioneze. Cum ? Prin existenta unor "facilitati" fiscale de mediu (in concordanta cu legislatia U.E. in materie), prin extinderea parteneriatelor dintre companii si organizatiile de mediu, prin promovarea proiectelor de mediu realizate si de catre persoane fizice, si nu doar de ONG-uri [si aici ma gandesc si la realizarea unor emisiuni media (radio, TV) in care partenere-financiar sa fie chiar companiile], prin imbunatatirea legislatiei de mediu privind responsabilizarea cetateanului - problema care revine statului, prin realizarea unui sistem integrat de management, mai eficient, in colectarea selectiva a deseurilor la nivelul localitatilor (cu implicarea tuturor partenerilor sociali). Si exemplele ar putea continua...
3. Ce asteptari ai de la companiile din Romania, in privinta responsabilitatii sociale, in anul 2009 ? (cu referire la cauzele pe care ar trebui sa le sustina, la modul in care ar trebui sa o faca si cum ar trebui sa comunice acest lucru)
Cred ca o parte din raspunsurile la aceasta intrebare se regasesc putin mai sus. Pe langa acestea, sper sa se realizeze proiecte pe termene mai lungi, cu idei bine tintite si cu o publicitate mai "percutanta" in societate. Si nu fac referire aici doar la protejarea mediului, insa cred ca totul tine de acesta. Suntem oameni, vietuim pe acest Pamant si merita, nu numai pentru noi, dar mai ales pentru generatiile care vor veni dupa noi, sa-l mentinem in viata. In rezumat, fie spus, manageri de programe mai inventivi, mai creativi, resurse financiare si de publicitate alocate cu mai multa inteligenta (deh...perioada de recesiune) si mai multa....ACTION.
4. Cum crezi ca le-ai putea stimula, tu personal, pe companii, si in special pe cele de la care cumperi, sa fie mai responsabile in 2009 ? (in contextul crizei economice, ne intereseaza daca tu personal esti dispus sa recompensezi sau sa sanctionezi companiile care se implica, respectiv nu se implica in rezolvarea problemelor sociale pe care le va avea de infruntat Romania in 2009)
Personal, propunandu-le un proiect la care am lucrat foarte mult (a fost pus pe hartie, inca din 2004) si care, din nefericire, nu si-a gasit inca concretizarea, cu toate ca este destinat societatii si priveste protectia mediului ambiant. Asta poate si datorita faptului ca n-am avut in spate forta unui ONG.
Toate cele bune,
aleaN
joi, 5 februarie 2009
Poetul
Te-ndepartezi de mine, clipa trecatoare
Si aripa ta-n bataie ma raneste.
Sunt singur: ce sa-ncep cu graiul oare?
Cu noptile? Cu ziua care creste?
Iubita, casa, n-am ca sa traiesc,
si nici un loc al meu, sa starui,
iar lucrurile toate, carora ma darui,
devin bogate si ma cheltuiesc.
(Rainer Maria Rilke)
Si aripa ta-n bataie ma raneste.
Sunt singur: ce sa-ncep cu graiul oare?
Cu noptile? Cu ziua care creste?
Iubita, casa, n-am ca sa traiesc,
si nici un loc al meu, sa starui,
iar lucrurile toate, carora ma darui,
devin bogate si ma cheltuiesc.
(Rainer Maria Rilke)
Animus
sufar si plang
si ma-nchid in Cuvant
mi-e sufletul ars
de iubiri,
dar
am invatat sa ascult iar
muzica din priviri
(aleaN, 2009, febr. 5)
si ma-nchid in Cuvant
mi-e sufletul ars
de iubiri,
dar
am invatat sa ascult iar
muzica din priviri
(aleaN, 2009, febr. 5)
Recordatio
retraind din amintiri
simfonii demult uitate
sufletu-mi vibreaza iar
notele iubirii calde
iti simt iar sarutul fin
si atingerile-n soapta
pielea ca un trandafir
sanii cupe-nfierbantate
(aleaN, 2009, febr. 5)
simfonii demult uitate
sufletu-mi vibreaza iar
notele iubirii calde
iti simt iar sarutul fin
si atingerile-n soapta
pielea ca un trandafir
sanii cupe-nfierbantate
(aleaN, 2009, febr. 5)
Si mai sunt lacrimi...si mai sunt sfinti...(II)
"Deosebirea enorma dintre Dumnezeu si ideea de Dumnezeu a facut-o Pascal, diferentiind pe Dumnezeul lui Iov si Abraham de cel al savantilor si filozofilor. Ar trebui completata cu deosebirea dintre Bach si tot restul muzicii, dintre Tereza d'Avila si tot restul sfinteniei sau dintre Rilke si tot restul poeziei."
"Toate lucrurile s-au oprit in frunte cu Dumnezeu...Asa trebuie sa fi fost inainte de Creatie. Numai bataile inimii ne mai aduc aminte ca a fost candva un Timp...Rostul lor nu este de ordin fiziologic, ci metafizic: marcarea timpului. Doar prin inima stim ca se schimba ceva, caci fara acest organ al devenirii am fi incremenit de mult intr-un extaz pustiu. Palpitatiile intense ne reveleaza o agonie temporala, zvarcolirile timpului, lupta lui cu fiintele.
...Inima ne descopera timpul; inima pe care o simtim si mai cu seama o gandim. Cine nu stie ca o are (si asa se defineste echilibrul organic) nu stie ca exista Timp si de aceea traieste in timp.
Doar frenezia ei ne scoate din el. Cadentele inimii ne-au aruncat din paradis; le-am priceput sensul si am cazut in Cunoastere..."
(E. Cioran - "Lacrimi si sfinti")
"Toate lucrurile s-au oprit in frunte cu Dumnezeu...Asa trebuie sa fi fost inainte de Creatie. Numai bataile inimii ne mai aduc aminte ca a fost candva un Timp...Rostul lor nu este de ordin fiziologic, ci metafizic: marcarea timpului. Doar prin inima stim ca se schimba ceva, caci fara acest organ al devenirii am fi incremenit de mult intr-un extaz pustiu. Palpitatiile intense ne reveleaza o agonie temporala, zvarcolirile timpului, lupta lui cu fiintele.
...Inima ne descopera timpul; inima pe care o simtim si mai cu seama o gandim. Cine nu stie ca o are (si asa se defineste echilibrul organic) nu stie ca exista Timp si de aceea traieste in timp.
Doar frenezia ei ne scoate din el. Cadentele inimii ne-au aruncat din paradis; le-am priceput sensul si am cazut in Cunoastere..."
(E. Cioran - "Lacrimi si sfinti")
miercuri, 4 februarie 2009
Si mai sunt lacrimi...si mai sunt sfinti...
"Sunt lacrimi care sfredelesc pamantul si rasar ca astri pe alte taramuri. Cine ne-o fi plans stelele noastre ? Dar eu imi caut lacrimile pe intunericul atator ceruri...
Meditatia muzicala sa fie prototipul gandirii in genere. Oare a urmarit vreun filozof un motiv pana la capat, pana la epuizare si pana la limita lui, asa cum face un Bach sau un Beethoven ? Gandire exhaustiva exista numai in muzica. Dupa cei mai profunzi cugetatori, simti nevoia s-o iei de la inceput. Numai muzica da raspunsuri definitive. -
Orga, cello si flautul trezesc in noi inclinari tanguitoare si nostalgice dupa alte lumi.
Orga - te intalnesti cu Dumnezeu la marginea spatiului;
cello - prin gradini de toamna sau la capatul unei strazi inguste dintr-un oras vechi;
iar flautul te apropie de el sub un cires ce-si scutura florile in adierile primaverii.
Sunt clipe de un freamat atat de subtil, incat absolut tot ce ne cade sub simturi ne scoate din timp. Intreaga realitate pare atunci o conspiratie impotriva temporalitatii. Un peisaj tern...ne salta din ea ca o amintire din paradis sau o melancolie gratioasa de menuet. Lunecarea din timp este precedata de o topire launtrica a organelor si de un fior molesitor in sange, care ne arata ce legatura stransa este intre fiziologie si eternitate.
Sunt freamate de fericire in nopti, carora numai strigatul le-ar putea pune capat. Cu ce ai raspunde altcum la tremurul stelelor ? Caci nu ai lacrimi pentru fiecare, desi Calea Lactee nu-i decat o Vale a Plangerii, proiectata de muritori la poalele lui Dumnezeu."
(Emil Cioran - "Lacrimi si sfinti")
Meditatia muzicala sa fie prototipul gandirii in genere. Oare a urmarit vreun filozof un motiv pana la capat, pana la epuizare si pana la limita lui, asa cum face un Bach sau un Beethoven ? Gandire exhaustiva exista numai in muzica. Dupa cei mai profunzi cugetatori, simti nevoia s-o iei de la inceput. Numai muzica da raspunsuri definitive. -
Orga, cello si flautul trezesc in noi inclinari tanguitoare si nostalgice dupa alte lumi.
Orga - te intalnesti cu Dumnezeu la marginea spatiului;
cello - prin gradini de toamna sau la capatul unei strazi inguste dintr-un oras vechi;
iar flautul te apropie de el sub un cires ce-si scutura florile in adierile primaverii.
Sunt clipe de un freamat atat de subtil, incat absolut tot ce ne cade sub simturi ne scoate din timp. Intreaga realitate pare atunci o conspiratie impotriva temporalitatii. Un peisaj tern...ne salta din ea ca o amintire din paradis sau o melancolie gratioasa de menuet. Lunecarea din timp este precedata de o topire launtrica a organelor si de un fior molesitor in sange, care ne arata ce legatura stransa este intre fiziologie si eternitate.
Sunt freamate de fericire in nopti, carora numai strigatul le-ar putea pune capat. Cu ce ai raspunde altcum la tremurul stelelor ? Caci nu ai lacrimi pentru fiecare, desi Calea Lactee nu-i decat o Vale a Plangerii, proiectata de muritori la poalele lui Dumnezeu."
(Emil Cioran - "Lacrimi si sfinti")
marți, 3 februarie 2009
Fericire
"E fericire pentru toata lumea. Mai intai ai fericirea pe care ti-o da raza dinauntru, lumina mintii tale si bunatatea inimii tale. Dar natura cu bogatia privelistilor ei, cu farmecul vesnicei reinnoiri a podoabelor ei ! Dar fericirea de-a putea face pe altul fericit ! Dar sperantele ! Dar visurile ! (Alexandru Vlahuta)
Diamante'n tine
acum stiu
m-am nascut ca sa-ti cunosc tacerea
din Cuvinte
si pasul sa ti-l cunosc
si Lacrima din genele-ti
sfinte
Te iubesc ca un cuvant
intre necuvinte
ce-si cauta stingher
literele-aripe
acum stiu
se crapa de ziua
in Cuvant
si raza solara
silabiseste
Iubire
Lacrima-roua
nu m-ai sadeste-n Pamant
decat petalele Cerului -
Diamantine
m-am nascut ca sa-ti cunosc tacerea
din Cuvinte
si pasul sa ti-l cunosc
si Lacrima din genele-ti
sfinte
Te iubesc ca un cuvant
intre necuvinte
ce-si cauta stingher
literele-aripe
acum stiu
se crapa de ziua
in Cuvant
si raza solara
silabiseste
Iubire
Lacrima-roua
nu m-ai sadeste-n Pamant
decat petalele Cerului -
Diamantine
In:>imaginatio
imi ridic mainile
catre Inima-ti Cer
si ma simt
din nou
copilul de ieri
care cauta mereu...
oare ce secrete ascunde,
inima ta ?
caci de cate ori beau din ea
cuvintele-mi spun
ca voi reveni
la Ea
inima-Mare cu ape
de cristal
ingemanata cu pasteluri de mai
deschise ca aripile unui fluture
cautand Nectarul din
portocalul-Soare
(aleaN, 2009, febr., 3)
imi ridic mainile
catre Inima-ti Cer
si ma simt
din nou
copilul de ieri
care cauta mereu...
oare ce secrete ascunde,
inima ta ?
caci de cate ori beau din ea
cuvintele-mi spun
ca voi reveni
la Ea
inima-Mare cu ape
de cristal
ingemanata cu pasteluri de mai
deschise ca aripile unui fluture
cautand Nectarul din
portocalul-Soare
(aleaN, 2009, febr., 3)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
