"In seri de vara-albastre, voi merge pe poteci
Printre tepoase grane, strivind otava verde,
Si tiparindu-mi pasii in firele ei reci,
Imi voi lasa-n vant parul - usor sa mi-l dezmierde.
Voi merge in tacere, si fara nici un gand,
Dar imi va creste-n sufletIubirea nesfarsita;
Ca un nomad umbla-voi, departe strabatand,
Prea fericit, Natura, ca langa o iubita."
(Arthur Rimbaud)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu