Din tina de mahnire e omul incropit.
Aduna-aici o vreme ceva faramituri
Si-pleaca apoi cu graba in neantul nesfarsit."
"Sunt clipe cand imi pare ca tot ce-a trebuit
Sa aflu despre lume, demult am deslusit
Dar stelele ma mustra tacut din patru zari:
"N-ai dezlegat niciuna din marile intrebari."
"Am intrebat savantul si-am intrebat si sfantul,
Sperand c-au sa ma-nvete suprema-ntelepciune.
Si dupa-atata ravna atat se poate spune:
Ca am venit ca apa si-o sa plecam ca vantul."
(Omar Khayyam)
"Cu mane zilele-ti adaogi,
Cu ieri viata ta o scazi
Si ai cu toate astea-n fata
De-a pururi ziua cea de azi.
Cand unul trece, altul vine
In asta lume a-l urma,
Precum cand soarele apune
El si rasare undeva.
Se pare cum ca alte valuri
Cobor mereu pe-acelasi vad,
Se pare cum ca-i alta toamna,
Ci-n veci aceleasi frunze cad.
Naintea noptii noastre imbla
Craiasa dulcii dimineti,
Chiar moartea insasi e-o parere
Si un visternic de vieti.
Din orice clipa trecatoare
Ast adevar il inteleg
Ca sprijina vecia-ntreaga
Si-nvarte universu-ntreg.
De-aceea zboare anu-acesta
Si se cufunde in trecut
Tu ai s-acum comoara-ntreaga
Ce-n suflet pururi ai avut.
Cu mane zilele-ti adaogi,
Cu ieri viata ta o scazi,
Avand cu toate astea-n fata
De-a purure ziua de azi.
Privelistele sclipitoare,
Ce-n repezi siruri se astern,
Repaosa nestramutate
Sub raza gandului etern."
(M. Eminescu, 1883)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu