Ah ! du-te, tu suspinul meu,
Departe să te duci mereu;
Şi de-a mea jale nimănui
Pe unde-i trece să nu spui.
Pe lume să nu te opreşti,
În vânt să nu te risipeşti;
Te du-n întinsul nesfârşit
De dorul meu călăuzit
Şi acolo rămâi pierdut
În lume de nimeni ştiut.
(Veronica Micle)
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu