Am sentimentul ca muzica e o cale ce trebuie strabatuta de oameni pentru a-si cunoaste si imbogati sufletele.
Muzica este neintreruptul joc al materiei. Este, daca vreti, acea miscare browniana, ce nu-si gaseste niciodata linistea, in viul materiei.
E lesne de inteles ca, in orice colt al spatiului si in orice timp exista miscare, exista prefaceri, exista schimbare si devenire, iar toate aceste lucruri, care se intampla sau se vor intampla, au ca rezultat nu doar aparitii ale unor noi forme sau structuri ale materiei ori irumperi de culori, ci si o adevarata simfonie a.....sunetelor.
Totul pe acest pamant este nascut in lumina, culoare si sunet. Totul capata un sens, numai in aceasta ecuatie bine determinata, in acest trinom. Inchipuiti-va un vulcan in eruptie, care-si descatuseaza fortele, aruncand in atmosfera lava incandescenta ce-a zacut in pantecele sale, ca un spectacol de lumina, sunete si culori.
Muzica prefacerii materiei, al acestui haos initial ce-si va implini ulterior pacea, se regaseste peste tot in viata. Se regaseste si in noi, in structura noastra. Astfel, haosul din noi si din prejurul nostru il vom intelege mai bine poate prin intermediul muzicii - aceasta forma de arta universala, ce transcende spatiul, timpul si materia, si devine astfel una din posibilele...solutii mult asteptate, mult cautate in conflictele interioare ale sufletelor noastre ori in cele interpersonale.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu